Serban ORESCU 

Ca unul cu o veche experienta in descifrarea trucurilor legislative comuniste prin care Securitatea si-a asigurat in trecut o dominatie totala la adapostul lozincilor privind siguranta statului, am citit cu deosebita atentie recenta hotarare CSAT privind functionarea viitoarei Comunitati de Informatii... Am trecut peste multe banalitati si tautologii juridice care nu spun nimic pana ce m-am ciocnit de o sintagma care spune multe. Articolul 1 al. f defineste rolul acestei Comunitati; ea se va ocupa si cu promovarea "culturii de securitate", desigur in randurile populatiei. Nu ai nevoie de fantezie sau de cunoasterea istoriei PCR in detaliu ca sa evaluezi ce vrea legiuitorul sa spuna. "Cultura de securitate" inseamna deschidere din partea cetatenilor � fata de interesele informative ale nou infiintatei Comunitati Nationale definite ca "retea functionala a autoritatilor din sistemul securitatii nationale". In nici o alta legislatie nu exista in prezent acest concept elastic prin excelenta. Mult au nadusit "organele" si, in special, SRI sa institutionalizeze obligatia de denuntare in legea secretului de stat si n-au reusit. insa iata ca sub ochii nostri, dar fara a trece respectivul act normativ prin Parlament, se da in atributia Comunitatii de Informatii educarea populatiei in spiritul "culturii de securitate". "Cultura de securitate"? Sa fim seriosi! E un fel de a spune pe ocolite cultura a delatiunii si a secretului de stat. Dintr-un condei si cu numai doua cuvinte a fost dat peste cap, cu concursul in primul rand al presedintelui Basescu, ce s-a facut in ultimii ani pe plan legislativ pentru cresterea transparentei actelor de guvernare... Acum intelegem mai bine de ce a fost ocolit Parlamentul... Lipseste pentru moment obligatia de denuntare, dar ea pluteste in atmosfera tulbure a articolului 1 al. f din Hotararea CSAT.