Institutiile ce transmit raportari Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) vor sa cunoasca deciziile acestei institutii a statului, pentru a sti cum sa-si gestioneze riscul. "Ultimele directive europene specifica dreptul celor ce raporteaza sa cunoasca ce s-a intamplat cu fiecare caz in parte si daca cercetarile continua", a declarat, ieri, Doru Bulata, director executiv la BCR, in cadrul unui seminar organizat de Finmedia pe tema spalarii banilor. De asemenea, reprezentantii bancilor prezenti la discutie au ridicat problema modului in care legislatia trateaza secretul privind raportarile catre Oficiu. Astfel, cazurile identificate de functionarii bancari intra sub incidenta secretului de serviciu si nu a secretului profesional, cum este cel bancar. Diferenta de tratament ingreuneaza activitatea bancilor, iar secretul de serviciu ofera mai putina protectie angajatului. Pe de alta parte, secretul de serviciu ingreuneaza operativitatea chiar in relatia ONPCSB - Parchet. Proiect de act normativ Potrivit lui Bogdan Mihai Martimof, membru al plenului ONPCSB, exista un proiect de act normativ la Ministerul Justitiei pentru modificarea legislatiei privind spalarea banilor, care ar putea rezolva atat problema secretului de serviciu, cat si a feedback-ului solicitat de raportori. La randul ei, Paula Lavric, procuror la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a aratat ca 80% dintre sesizarile transmise de ONPCSB reprezinta fapte de evaziune fiscala de dimensiuni relativ reduse, iar altele nu se confirma. Din aceste motive, majoritatea cazurilor nu sunt trimise in instanta. Pe de alta parte, potrivit lui Lavric, Parchetul nu dispune de personalul suficient pentru a acoperi toate raportarile primite. Oficiul poate emite decizii de suspendare a unor tranzactii si informeaza Parchetul atunci cand legea este incalcata. Tot in prerogativele ONPCSB se inscrie si dreptul de a solicita orice fel de informatii in legatura cu clientii bancilor si conturile acestora.

Dan COSTE