Miruna MUNTEANU 

Romania risca sa ramana fara profesori. Au ramas, deja, foarte putini. Ma refer la dascalii cu vocatie. Oameni care au cunostintele, talentul si disponibilitatea emotionala pentru aceasta meserie. O meserie pentru care iti trebuie har, aproape ca si pentru preotie. De 15 ani, insa, profesorilor li se cere sa faca apostolat. Sa supravietuiasca din lefuri de mizerie, dar sa fie performanti la catedra. Sa impuna respect, cu stomacul gol. Sa fie la curent cu ultimele noutati din domeniul lor, desi nu isi pot permite sa cumpere vreo carte. Ei sunt intotdeauna ultimii pe lista prioritatilor bugetare. Ei sunt cei care trebuie sa "inteleaga" si sa accepte sa mai stranga nitel o curea ajunsa de mult la ultima gaura. Profesorii sunt, de obicei, cuminti. Ei nu prea ies in strada. Chiar atunci cand o fac, nu risca sa dea jos vreun guvern. Nimeni nu se teme de vreo "profesoriada", cu capete sparte, in Piata Universitatii. Grevele din invatamant nu blocheaza circulatia rutiera si nu paralizeaza economia. Cel mult, dupa o vreme, ii enerveaza pe parintii care nu au cu cine sa-si lase copiii acasa, cat sunt plecati la serviciu. Unii dintre acestia au tupeul sa le bata obrazul profesorilor si sa le vorbeasca despre responsabilitate. Prosperi "oameni de afaceri" cu liceul la seral ii mustra pe dascali ca se revolta in fata unui salariu echivalent cu al unei femei de serviciu dintr-o mare companie. Ii someaza sa se gandeasca, in primul rand, la interesul elevilor. Dar este, oare, cu adevarat in interesul elevilor ca profesorii sa se resemneze cu statutul lor de intelectuali pauperi? Nu cred. De ce? In primul rand pentru ca vom avea un invatamant din ce in ce mai putin performant. Fiindca degeaba investesti in computere daca nu ai oamenii capabili sa transmita mai departe iubirea de carte. Or, acestia devin din ce in ce mai rari. Dascalii de scoala veche imbatranesc si ies la pensie. Nimeni nu se inghesuie sa le ia locul. Si pe buna dreptate. Care tanar absolvent de facultate mai este tentat, astazi, sa lucreze in invatamantul preuniversitar? Pentru o leafa initiala de vreo doua milioane de lei. In mod cert, nu un fost student eminent. Chiar daca rezista tentatiei (enorme) de a pleca in strainatate, cei mai bine pregatiti dintre absolventi pot spera - din prima zi de munca, la o firma privata - sa incaseze un salariu de cateva sute de euro. Chiar si cei care ar avea vocatie didactica prefera sa se orienteze spre profesii care le ofera mai multe sanse la un trai decent. Sa fii profesor de scoala sau de liceu pur si simplu nu mai este astazi o "cariera". Nici din punct de vedere material, nici ca statut social. Saraci lipiti, dascalii nu se mai bucura nici macar de respect. Ei sunt dispretuiti adeseori chiar de catre elevi. Si asta este, de fapt, cel mai grav. Pustii de bani gata, care coboara din jeep-uri imbracati in haine de "fite", fac misto de profesorii obligati sa poarte, ani de-a randul, aceleasi costume ponosite. Posetuta Dior a unei repetente poate lesne sa coste mai mult decat salariul pe un an al dirigintei. Sa ne mai miram ca profesorii au incetat sa mai fie "modele" pentru tanara generatie? Ca adolescentii de azi ii venereaza pe manelisti, fotbalisti si telenovelisti, pe care ii considera un etalon al reusitei in viata? Vor sa invete de la Guta sau Vali Vijelie, nu de la un amarat care abia isi poate plati biletul de tramvai. O copiaza pe Minodora, sau pe Mimi de la "Sexy-Blondy-Fufy", nu pe biata profa de mate, care are probleme cu factura la lumina. La ce sunt bune studiile, daca dupa aceea, mori de foame cu diploma in mana? Mai bine sa facem o formatie sau sa ne prezentam la un casting. Las-o naibii de scoala, ca nu ajuta la nimic! Uite profii ce rau au ajuns! Niste tampiti. Ce sa ne invete ei pe noi? Nu e, desigur, vina elevilor ca sistemul de valori al societatii noastre e cu fundul in sus. Ei doar intuiesc si se adapteaza. Responsabilitatea este a statului, care, de 15 ani, isi bate joc de invatamantul romanesc. Indiferent de guvernare. Pentru profesori nu sunt niciodata bani, desi se gasesc intotdeauna fonduri pentru vreun contract oneros cu comisioane babane. Evidentul declin al scolii romanesti nu pare sa ingrijoreze pe nimeni. Tara ne vrea prosti? Au decis, oare, "elitele" noastre politice ca o natiune de capsunari este mai usor de guvernat? Ca ambitiile noastre in Uniunea Europeana ar trebui sa se limiteze la carat cu carca si, eventual, la dansuri din buric? Trebuie sa ramanem o forta de munca ieftina si docila? Daca da, atunci suntem pe drumul cel bun.