Sorin ROSCA STANESCU 

Vor, nu vor liderii coalitiei sa admita, dar Protocolul incheiat de acestia - singurul document care ii uneste, sub aspectul obiectivelor - nu mai valoreaza, incepand de luni seara, nici cat o ceapa degerata. A devenit o hartie numai buna de aruncat in lada de gunoi a istoriei. Si, atentie, este al doilea Protocol care nu poate fi respectat. In ambele documente, liderii coalitiei s-au caznit sa-si fixeze cateva obiective imediate. Cele mai ambitioase vizau consolidarea puterii lor in Parlament si in teritoriu. Tintele erau, de aceea, schimbarea presedintilor celor doua Camere, Vacaroiu si Nastase, care sunt lideri PSD, cu oameni de la PNL si PD, precum si o noua formula legislativa care sa permita indepartarea unora dintre presedintii PSD ai consiliilor judetene si plasarea, in locul acestora, a unor reprezentanti din coalitie. Din motive diferite, ambele proiecte au esuat lamentabil. Iar consecinta este ca actuala coalitie e in pom. De unde ar putea oricand sa cada. Iar acest oricand poate veni extrem de repede, sub dubla presiune a sindicatelor si a institutiei prezidentiale. Ca si multe alte obiective fixate de cele patru partide care compun arcul puterii, schimbarea presedintilor consiliilor judetene era lipsita de realism si de pragmatism. Modificarea pe cale legislativa a algoritmului in functie de care acestia au fost alesi nu putea functiona, in mod logic, decat la urmatorul ciclu electoral, cand nu ar fi deloc exclus ca noile reguli de joc sa favorizeze actuala opozitie. Cu alte cuvinte, efectul se putea transforma in contrariul obiectivului urmarit. O superba lovitura cu stangul in dreptul. Mai mult, admitand ca puterea ar fi fost decisa sa sfideze orice logica, aplicand acum, si nu dupa viitoarele alegeri, noile reguli, schimbarea ar afecta, de sus in jos, tot ce misca in plan local, fara a excepta nici un consiliu si nici un consilier de la miscarea de tip brownian ce putea sa fie declansata. S-ar fi creat un veritabil haos. Dupa pierderea pe drum a acestui obiectiv, a urmat faimoasa decizie a Curtii Constitutionale de a nu accepta schimbarea presedintilor celor doua Camere in interiorul ciclului electoral, pe baza simplei modificari a majoritatii. Asadar, Nastase si Vacaroiu raman in post. Iar liderii coalitiei, cu buza umflata. Putini sunt cei care au observat, dar si mai putini cei care au semnalat doua detalii interesante. Si anume ca ambele idei de consolidare a puterii, incropite cu atata dificultate si cu o "solutie imorala" de Traian Basescu, imediat dupa alegeri, ii apartin acestuia. El este cel care a lansat ideea schimbarii presedintilor consiliilor judetene si a presedintilor celor doua Camere si tot el a impus includerea acesteia si in primul, si in cel de-al doilea Protocol al coalitiei. Dupa care, tot Basescu, in primul caz, a renuntat, lasand partidele fara sustinere si declarand pur si simplu ca nu vede o prioritate in schimbarea consiliior judetene. Cat ii priveste pe presedintii celor doua Camere, Traian Basescu s-a razgandit imediat dupa ce liberalii au refuzat sa o desemneze pe Mona Musca drept urmasa a lui Adrian Nastase la Camera Deputatilor, preferandu-l pe Bogdan Olteanu, o personalitate politica mai distantata de Cotroceni. Si, din nou, pentru a nu fi prins el insusi in offside, Presedintele a gasit momentul potrivit sa faca publica ideea ca nu considera aceasta schimbare o prioritate. In paranteza fie spus, mecanismul a functionat identic si cu bune rezultate pentru Cotroceni si in ceea ce priveste anticipatele unde, din nou, in momentul in care a inteles dificultatea si riscul organizarii acestora, Basescu a dat inapoi. Cum va face si cu ideea sistemului unicameral. Despre schimbarea sefilor serviciilor secrete - ca sa deschid o ultima paranteza - tot Basescu s-a pronuntat pentru prima data. Pentru ca, ulterior, sa lase coalitia in offside. Dar care coalitie? In acest moment, in interiorul puterii se joaca aproape 3 la 1. PNL, UDMR si PC contra PD. Partidul condus, din naveta Cluj-Bucuresti, de Emil Boc sta prea mult in trena presedintelui Basescu, astfel incat, de cate ori apar tensiuni intre palate - fenomen care devine din ce in ce mai frecvent - Partidul Democrat este silit sa se miste in disonanta, si nu in consonanta cu partenerii din coalitie. Cu toate acestea, si in PD sunt semne ca apele incep treptat sa se desparta. Neindeplinirea principalelor obiective ale protocoalelor coalitiei o face, cel putin sub aspectul obiectivelor, inutila. Ea mai functioneaza doar de dragul logicii puterii. Dar functioneaza prost. Motorul se gripeaza. Poate fi oricand pulverizata sub tirul de artilerie al Cotroceniului. Care s-a dovedit mult mai eficient in raport cu puterea decat cu opozitia. Sau Guvernul cade sub presiunea fara precedent a miscarii revendicative.