Tensiunile dintre statele baltice si Federatia rusa cresc in urma unui nou scandal diplomatic. Estonia a protestat la sfarsitul saptamanii trecute impotriva deciziei Moscovei de a nu acorda viza de intrare ministrului estonian de Externe Urmas Paet. Scandalul diplomatic are ecouri ample si la Vilnius, unde ZIUA se afla la invitatia speciala a Presedintiei Lituaniei impreuna cu ministerele de Externe si al Apararii lituaniene. Seful diplomatiei estoniene fusese invitat sa participe, la Sankt-Petersburg, la o conferinta privind relatiile de vecinatate dintre UE si Rusia, dar Moscova i-a refuzat viza de intrare, afirmand ca acesta si-a prezentat cererea cu numai doua zile inainte de conferinta si formalitatile nu au putut fi indeplinite in timp util. La inceputul anului, reprezentantii Tarilor Baltice au refuzat sa participe la marea demonstratie organizata de Vladimir Putin in Piata Rosie la 60 de ani de "eliberare" considerand ca aceasta a fost urmata de "ocupatie", fapt reliefat si de George Bush in discursul sau de la Riga, inainte de a decola spre Moscova. Potrivit diplomatilor, Paet si-a atras inamicitia Rusiei si dupa ce a declarat, in septembrie anul acesta, in timpul unei vizite la Bruxelles, ca este ingrijorat de numarul partidelor si miscarilor antisemite si xenofobe din Rusia. In cadrul aceleiasi vizite, el a cerut Uniunii Europene sa actioneze in vederea ameliorarii situatiei minoritatilor fino-ugrice din Rusia. In schimb, Ambasada Rusiei la Tallinn a acordat viza pentru participare la aceeasi conferinta ministrului estonian pentru dezvoltare regionala Jaan Unapuu, dar acesta a decis sa nu se deplaseze la Sankt-Petersburg. Motivatiile Moscovei Potrivit legislatiei, vizita unui ministru de Externe "se face la invitatia omologului sau rus, care serveste drept baza Guvernului pentru a-i acorda transport, mijloace de comunicare si garzi de corp. In acest caz nu a existat o invitatie, iar Rusia nu ar fi putut asigura primirea la nivelul potrivit", a adaugat oficialul, subliniind ca ceilalti oficiali estoni care aveau programata participarea la masa rotunda au primit viza. Rusia a anuntat, la sfarsitul lunii iunie, ca-si va "retrage" semnatura depusa pe acordul privind frontierele, incheiat in mai cu Estonia, dupa zece ani de negocieri dificile. Presedintele rus, Vladimir Putin, a apreciat ca textul ratificat de Parlamentul de la Tallinn ar permite formularea unor pretentii teritoriale de catre Estonia, fapt care ar fi "absolut inacceptabil". Estonia asteapta scuzele Rusiei Premierul estonian, Andrus Ansip, a declarat in cursul acestei luni ca asteapta ca Rusia sa prezinte scuze tarii sale pentru ocupatia sovietica, relateaza Interfax. "Nimeni nu poate fi obligat sa prezinte scuze. Estonia nu doreste acest lucru, dar asteapta ca Rusia sa faca un astfel de gest", a declarat Ansip in cursul unei sedinte a Parlamentului. Dar chiar daca Rusia va prezenta scuze, Estonia nu poate garanta ca nu va incerca sa obtina compensatii pentru problemele provocate de "ocupatia sovietica", a subliniat el. Astfel de compensatii pot fi acordate la diferite nivele, a mai spus Ansip. "Stim ca Rusia plateste compensatii persoanelor afectate de represiune. In mod firesc, cetatenii nostri au aceleasi drepturi ca si cei rusi de a primi astfel de compensatii. Nu inteleg de ce oficialii rusi nu considera acest lucru firesc", a subliniat el. Condamnarea Pactului Stalin-Hitler a starnit Moscova Incordarea din relatiile dintre tarile baltice si Rusia a urmat o traiectorie ascendenta pe tot parcursul acestui an. In special europarlamentarii lituanieni au promovat la nivelul Uniunii Europene condamnarea pactului Hitler-Stalin si a urmarilor acestuia pentru Europa. Parlamentul European si-a deschis sesiunea plenara din aceasta vara cu o declaratie a presedintelui Joseph Borell care a rememorat 65 de ani de la ocupatia tarilor baltice de catre Uniunea Sovietica. "Pentru jumatate de secol, tarile baltice si-au pierdut accesul la drepturile omului, au suferit deportari si au stat sub teroare. Cei care uita istoria risca sa o repete", a declarat Joseph Borell in fata plenului Parlamentului European. Cu ocazia acestei reuniuni a legislativului comunitar europarlamentarii Tunne Kelam (Estonia), Vytautas Landsbergis (Lituania), Aldis Kuskis (Letonia), Rihards Piks (Letonia) si Christopher Beazley (Marea Britanie) au initiat o rezolutie asupra ocupatiei Tarilor Baltice de catre URSS. Rezolutia subliniaza faptul ca ocuparea celor trei state baltice a constituit o urmare directa a Pactului Ribbentrop-Molotov incheiat la 23 august 1939 intre Germania nazista si URSS, prin care erau definite zonele de influenta dintre cele doua dictaturi agresoare. Rezolutia a fost sustinuta de grupul parlamentar al Partidului Popular European (PPE). Romania, pentru ca nu duce o campanie oficiala asemanatoare este uitata din toate mentionarile ce privesc condamnarea consecintelor Pactiului Stalin-Hitler. Ca replica la inactivitatea Guvernului roman, mai multe organizatii civice de la Bucuresti si Chisinau au luat initiativa lansarii unei petitii on-line, la adresa de web http://www.peti tiononline.com/CivicAct/.

Anne-Marie LUPASCU, Vilnius