Decizia Curtii Constitutionale de la inceputul saptamanii, prin care se arata neconstitutionalitatea articolelor din Regulamentele Camerei si Senatului, referitoare la revocarea din functie a sefilor Parlamentului, nu a descurajat Coalitia de la putere in acest demers. Liderii partidelor din arcul guvernamental, cu exceptia conservatorilor, considera ca exista sanse in continuare pentru schimbarea lui Nastase si Vacaroiu. Ioan Vida, presedintele Curtii, a explicat ieri ca revocarea politica poate interveni in cazul unei vinovatii grave in timpul mandatului. Potrivit legii, schimbarea poate fi posibila numai la solicitarea grupului care i-a propus, iar locul va fi luat de o alta persoana din acelasi grup. In acesta situatie este greu de crezut, daca nu imposibil, ca PSD, acum dupa decizia Curtii, va cere revocarea reprezentantilor sai. Pornind de la varianta schimbarii in cazul unor abuzuri, liderul Emil Boc sustine ca refuzul de a convoca Parlamentul in sesiune extraordinara este un abuz si poste fi taxat in consecinta. (M.T.) Opinia Curtii Constitutionale Revocarea presedintilor Camerelor a fost declarata neconstitutionala Curtea Constitutionala a decis luni seara ca articolele din Regulamentele celor doua Camere referitoare la revocarea din functie a presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului sunt neconstitutionale, admitand partial contestatiile PSD si PRM. Dezbaterile privind sesizarea pe tema Regulamentelor s-au desfasurat vineri si luni, cand decizia a fost luata dupa 12 ore de dezbateri. Atat la Regulamentul Senatului, cat si la cel al Camerei, Curtea a decis ca articolele privind revocarea din functie a presedintilor contravin articolului 64 alin. (5) din Constitutie, conform caruia birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere. Prezentam fragmente din comunicatul Curtii Constitutionale: Revocare politica Cu privire la Regulamentul Senatului, Curtea a retinut urmatoarele: In legatura cu criticile de neconstitutionalitate referitoare la dispozitiile art. 4 alin. (5), art. 12, alin. (1), art. 31, art. 38 alin (1) si art. 121 alin. (1) Curtea a constatat ca acestea sunt neintemeiate si, ca atare, textele sunt constitutionale. In privinta dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Regulament, care prevad ca revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, atunci cand persoana care detine aceasta functie incalca prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului sedintelor comune ale celor doua Camere, Curtea a decis ca acestea sunt neconstitutionale. Caracterul neconstitutional al acestor dispozitii regulamentare deriva din faptul ca textul se abate de la dispozitiile art. 64 alin. (5) din Constitutia Romaniei si instituie o confuzie intre revocarea politica si revocarea ca sanctiune a presedintelui Senatului, incalcandu-se prevederile constitutionale privitoare la respectarea configuratiei politice in ce priveste alcatuirea birourilor permanente si a comisiilor parlamentare, precum si la dreptul de aparare. Respectarea configuratiei politice Curtea Constitutionala observa ca, potrivit art. 64, alin. (5) din Legea fundamentala, birorurile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere. Din acest text constitutional rezulta, fara echivoc, ca prin configuratia politica a fiecarei Camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective. In virtutea configuratiei politice izvorate din vointa corpului electoral se desemneaza si presedintele Camerei Deputatilor, si presedintele Senatului. Votul acordat presedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decat in cazul in care grupul care l-a propus cere revocarea politica a acestuia sau, in cazul unei revocari ca sanctiune, cand acest grup sau o alta componenta a Camerei solicita inlocuirea din functie a presedintelui pentru savarsirea unor fapte care atrag raspunderea sa juridica. Aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice. De asemenea, au fost declarate neconstitutionale prevederile alin. (2) ale aceluiasi articol regulamentar, potrivit carora revocarea din functia de presedinte al Senatului poate fi propusa si de jumatate plus unu din numarul total al senatorilor, intrucat solutia revocarii presedintelui uneia din Camerele Parlamentului, pentru considerente politice conjuncturale, incalca prevederile art. 64 alin. (5) din Constitutie referitoare la mentinerea configuratiei politice a Camerelor pe intreaga durata a legislaturii. Invocarea legii fundamentale Mentinandu-si jurisprudenta anterioara (Decizia nr. 45/1994), Curtea a constatat si neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 170 alin.(2) din Regulamentul Senatului, in conformitate cu care autoritatile publice, sesizate cu o petitie, au obligatia de a informa Sentatul, in scris, in termen de cel mult 30 de zile, cu privire la solutia adoptata. In acest sens, Curtea a retinut ca obiectul de reglementare al Regulamentelor parlamentare priveste exclusiv organizarea interna si functionarea celor doua Camere, neputand astfel stabili obligatii in sarcina unor subiecte de drept din afara acestora, cu exceptia celor care intra in raporturi cu Senatul. Curtea Constitutionala constata ca, date fiind legaturile nemijlocite cu dispozitiile articolului 30, alineatele 1 si 2, sunt neconstitutionale si prevederile articolului 32, alineatul 1 din Regulament, potrivit carora revocarea presedintelui Senatului este urmata de alegerea unui nou presedinte, cu respectarea dispozitiilor articolului 4 din acelasi Regulament. Se observa ca acestea contravin prevederilor art. 64, alineatul 5 din Constitutie, deoarece omit aplicarea in astfel de situatii a dispozitiilor regulamentare ale articolului 23, alineatul 3, care stabilesc ca "apartenenta politica a membrilor Biroului permanent, in care se include si presedintele Senatului, trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri". Nastase ramane pe pozitie Cu privire la Regulamentul Camerei Deputatilor, Curtea a respins - examinand sesizarea privind neconstitutionalitatea unor prevederi ale acestui document - ca neintemeiate criticile referitoare la dispozitiile articolelor 25, 25 indice 1 - alineatul 5, 25 indice 2 - alineatul 1 si articolul 48 - alineatul 4. In privinta dispozitiilor articolului 25 indice 1 - alineatele 1, 2, 4 si 7, precum si ale articolului 25 indice 2 - alineatul 2 din Regulament, privitoare la revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor, Curtea constata ca acestea sunt neconstitutionale pentru aceleasi motive avute in vedere la articolului 30, alineatul 1 si 2 din Regulamentul Senatului. Sintagma "sau a mai mult de jumatate din numarul membrilor comisiei" din cuprinsul alineatului 5 al articolului 43 este neconstitutionala, deoarece permite majoritatii membrilor unei comisii parlamentare sa solicite revocarea unui membru al acesteia, cu infrangerea configuratiei politice reglementata de articolul 64, alineatul 5 din Constitutie. (A.H., R.A.) Reactii Adrian Nastase, presedintele Camerei: O victorie a PSD Presedintele Camerei Deputatilor, Adrian Nastase, a declarat ca decizia Curtii Constitutionale privind Regulamentele Camerelor a reprezentat, din punct de vedere imagologic, o victorie a PSD. Presedintele executiv al PSD a precizat ca au fost putini cei care au dat o sansa de reusita in aceasta cauza. Potrivit lui Adrian Nastase, s-a reusit impunerea arbitrajului Curtii Constitutionale in fata "muschilor Coalitiei". "Imaginea va conta in aceasta decizie si va arata Coalitiei ca o batalie fara cauza poate sa-i cauzeze probleme in interior si in fata opiniei publice", apreciaza liderul PSD. Nastase a precizat ca, in opinia sa, decizia Curtii Constitutionale este "un semnal de normalitate", reprezentand practic "o reintoarcere la normalitate". Potrivit presedintelui Camerei Deputatilor, catalogata ca fiind "extrem de simpla", decizia Curtii nu a facut decat sa reformuleze textul constitutional potrivit caruia mandatul presedintilor celor doua Camere este de patru ani, iar revocarea este privita ca o sanctiune pentru o vina grava. (R.A.) Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului: Decizia Curtii se aplica Se pot face unele comentarii dar decizia Curtii Constitutionale se aplica, iar comentariile sunt mai putin importante. Cand am facut sesizarea catre Curte am stiut ca aceasta institutie este cea care va decide si ca vor respecta hotararea indiferent de rezultat. Urmeaza publicarea ei in Monitorul Oficial. S-a dat interpretarea corecta a Constitutiei. E cazul sa intram in normal, am irosit timpul pana acum si am dat o imagine proasta Parlamentului. Este dificil sa se aplice revocarea presedintelui ca sanctiune pentru ca sunt un om al legii - respect Constitutia pana la virgula. In orice caz nu sunt un om care se cramponeaza de post. Daca ne vom abate de la Regulament se poate vorbi de revocare. (R.A.) Sergiu Andon, deputat PC: Decizie justificata Presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, Sergiu Andon, a considerat justificata declararea drept neconstitutionala a revocarii presedintilor Camerelor pe criteriul schimbarii majoritatii politice. Andon a sustinut ca notiunea de majoritate politica nu poate exista deoarece notiunii de "majoritate", ca substantiv care desemneaza o realitate aritmetica, nu-i poate fi alaturat adjectivul "politica". El a apreciat ca principiul revocarii celor doi presedinti numai pe criteriul schimbarii majoritatii politice nu va putea fi vreodata declarat constitutional, indiferent de forma pe care o va imbraca aceasta prevedere. Reprezentantul PC a aratat ca institutia Curtii Constitutionale si deciziile acesteia nu pot fi contestate, deoarece "celui care contesta acest for nu ii ramane de facut decat sa conteste Constitutia si, dupa aceea, democratia". "S-a ajuns aici pentru ca s-a fortat modificarea Regulamentelor dincolo de ceea ce era necesar sa se modifice, transformandu-se procedura elaborarii unui nou Regulament intr-o lupta pentru functii si scaune", a mentionat deputatul PC. Augustin Bolcas, vicepresedinte PRM: "A facut in sfarsit dreptate" Vicepresedintele PRM Lucian Bolcas a apreciat ca decizia Curtii Constitutionale pune capat unei lupte absurde pentru functii declansata de Alianta DA. El a calificat ca fiind josnica politizarea exprimarii constitutionale a judecatorilor Curtii, care sunt profesionisti si al caror verdict "a facut in sfarsit dreptate". "Sper ca prin aceasta va fi calmat apetitul pentru functii al Aliantei, singura preocupare a acesteia de la venirea la guvernare", a mai spus Lucian Bolcas. El a catalogat drept "fantezii provinciale" declaratiile facute de presedintele PD, Emil Boc, conform carora mai exista resurse juridice si politice pentru a gasi o formula, astfel incat sefii Camerei Deputatilor si Senatului sa poata fi revocati din functie. Mircea Geoana, presedintele PSD: Puterea nu poate nesocoti legea fundamentala Presedintele PSD Mircea Geoana considera ca decizia Curtii Constitutionale pune capat unei perioade de zece luni de lupta politica inutila, schimbarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului fiind o tinta falsa. "Este o decizie care pune capat unei perioade de zece luni de lupta politica inutila; schimbarea celor doi presedinti a fost o tinta falsa si a consumat energia politica ce ar fi trebuit sa fie canalizata pe agenda reala a Romaniei si a romanilor", a apreciat el. Potrivit lui Geoana, actuala putere a folosit schimbarea presedintilor celor doua Camere pentru a masca absenta unui program real de guvernare. "Este in acelasi timp important sa intelegem ca puterea politica a momentului nu poate nesocoti legea fundamentala a tarii", a mai spus liderul PSD. (R.A.) Bogdan Olteanu, ministru pentru relatia cu Parlamentul: Previzibil "Decizia Curtii Constitutionale era in buna masura previzibila, dat fiind componenta politica a acestei institutii, precum si conjunctura politica actuala. Sunt convins ca judecatorii Curtii s-au simtit incurajati in decizia lor de faptul ca, in Romania, dupa alegerile din 2004, conducatorii celor mai multor institutii publice, de exemplu cei ai serviciilor secrete, continua sa reprezinte fosta putere", a declarat Olteanu. El a spus ca reprezentantii actualei puteri asteapta sa ia cunostinta de textul deciziei Curtii pentru a vedea masura in care vor mai putea sau nu sa modifice Regulamentele celor doua Camere in vederea schimbarii presedintilor acestora. (R.A.) Tariceanu asteapta motivarea deciziei

		ZIUA Foto

Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat ca nu doreste sa comenteze inca decizia Curtii Constitutionale privind schimbarea presedintilor celor doua camere ale Parlamentului si ca se va pronunta pe acest subiect dupa ce va analiza motivarea Curtii. "Nu pot inca sa comentez decizia pentru ca trebuie sa asteptam motivarea si in momentul in care vom avea motivarea, atunci vom sti mai exact care este punctul nostru de vedere. Pana atunci, ma abtin de la orice alt comentariu", a spus Tariceanu. Intrebat daca apreciaza decizia Curtii Constitutionale drept una politica, avand in vedere componenta acesteia, premierul a precizat din nou ca va comenta pe marginea acestui subiect la momentul potrivit. Tariceanu a evitat sa precizeze si daca Alianta va mai continua, in aceste conditii, demersurile de schimbare a presedintilor celor doua camere ale Parlamentului, precizand ca trebuie astetptata motivarea Curtii, urmand ca o decizie sa se adopte in cadrul Aliantei si al Coalitiei. (R.A.) Liderii Coalitiei sunt optimisti Liderii Coalitiei considera ca mai exista sanse pentru schimbarea presedintilor celor doua Camere * Seful Curtii Constitutionale, Ioan Vida, indica varianta schimbarii pe motive de disciplina Solutia lui Boc Liderul PD Emil Boc, expert in drept constitutional, insista asupra faptului ca revocarea mandatului presedintilor Camerelor este posibila pe parcursul mandatului acestora in doua situatii: revocarea politica, ce poate fi solicitata doar de grupul parlamentar care a propus candidatura presedintelui respectivei Camere, si revocarea ca sanctiune, pentru savarsirea unor fapte ce atrag raspunderea juridica a presedintelui Camerei, caz in care revocarea poate fi solicitata fie de catre grupul parlamentar care l-a propus, fie de catre o alta componenta a Camerei - alt grup, Biroul Permanent, Comisii parlamentare. Boc explica, intr-un comunicat de presa, ca revocarea presedintilor celor doua Camere este posibila cu parcurgerea urmatoarelor etape: punerea de acord a Regulamentelor Camerelor cu Decizia Curtii Constitutionale; mentinerea in continuare in Regulamentele Camerelor a prevederilor referitoare la posibilitatea revocarii presedintilor Camerelor ca sanctiune - pentru savarsirea unor fapte care atrag raspunderea juridica a acestora. Emil Boc atrage atentia ca precizarea din Decizia Curtii Constitutionale potrivit careia in cazul revocarii presedintelui Camerei "aceasta inlocuire se poate face numai cu o persoana din acelasi grup parlamentar, care nu-si poate pierde dreptul la functia de presedinte in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri, respectandu-se principiul configuratiei politice" reprezinta o norma de recomandare, intrucat Curtea nu poate interveni in probleme legate de oportunitate politica. Controlul de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala este unul exclusiv de legalitate, de conformitate cu prevederile Constitutiei, subliniaza Boc. Liderul democrat mai sustine ca, in cazul alegerii unui nou presedinte din cadrul altui grup parlamentar, configuratia politica a Camerei se mentine neschimbata prin rearondarea functiilor din interiorul Biroului Permanent. Emil Boc insista asupra faptului ca Decizia Curtii Constitutionale adauga la prevederile textului constitutional, deoarece invoca respectarea principiului configuratiei politice a fiecarei Camere, "in virtutea rezultatelor obtinute in alegeri", in timp ce prevederile art. 64 al. 5 din Constitutie nu aduc o asemenea limitare expresa, stipuland ca "Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere". (A.H.) Senatorul UDMR Peter Kovacs Eckstein, presedintele Comisiei Juridice Exista inca sanse Senatorul UDMR Peter Kovacs Eckstein, de profesie jurist, considera ca: "Eu cred ca exista sansa, pentru ca, intr-adevar daca interpretam Constitutia cum a interpretat Curtea Constitutionala ca mandatul este de patru ani, atunci inseamna ca (presedintii celor doua Camere - n.r.) ar putea sa faca orice, sa vina cu un kalasnikov in Camera si in Senat, pentru ca mandatul este de patru ani, bine mersi", a spus presedintele Comisiei juridice a Senatului. Intrebat daca exista incalcari ale legilor de catre presedintii Camerei Deputatilor si Senatului care ar putea duce la revocarea acestora, senatorul UDMR a dat ca exemplu dezbaterile de la Regulamentul Senatului. "Metoda prin care s-au desfasurat discutiile cu privire la modificarea Regulamentului Senatului, cred ca maniera in care au condus acele sedinte, deja sunt un motiv pentru a le solicita revocarea cu titlu de sanctiune", a spus senatorul UDMR. El a apreciat ca si PSD recunoaste ca este posibila revocarea, dar sunt opinii diferite intre putere si opozitie in ce priveste "conditiile" de revocare a presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului. "Trebuie sa vedem motivatia Curtii Constitutionale, care trebuie respectata si vom vedea ce vom face mai departe", a mai spus senatorul UDMR. (R.A.) Marko Bela, presedintele UDMR Nu sunt de acord Presedintele UDMR Barko Bela a declarat ca nu este de acord cu decizia Curtii Constitutionale referitoare la schimbarea presedintilor celor doua Camere si ca liderii Coalitiei vor cauta in continuare solutii pentru a-i inlocui pe acestia. "Nu suntem de acord cu opinia Curtii. Conform Constitutiei, presedintii celor doua Camere pot fi revocati, nu doar de grupul care i-a numit. Trebuie sa existe o solutie prin care sa rezolvam aceasta situatie", a subliniat Marko Bela. El a refuzat sa spuna daca decizia Curtii este una politica. "Nu-mi place sa acuz Curtea Constitutionala de imixtiune politica. Respect aceasta institutie. Asteptam motivatia si apoi vedem cum vom putea modifica din nou Regulamentele celor doua Camere. Acest lucru va discutat, insa, in Coalitie", a conchis liderul UDMR. (R.A.) Presedintele Curtii da solutii Aliantei Ioan Vida insista pe revocarea disciplinara

		ZIUA Foto

Alianta DA are o sansa sa-i schimbe pe presedintii celor doua Camere ale Parlamentului daca acestia vor fi revocati din motive disciplinare si pentru incalcarea grava a Constitutiei si a regulamentului parlamentar, a declarat marti, la Palatul Parlamentului, presedintele Curtii Constitutionale, Ioan Vida, citat de Rompres. El a aratat: "Daca intervine revocarea politica, cei doi presedinti ai Camerelor pot fi revocati numai la propunerea grupului care i-a propus si locul lor va fi luat de o alta persoana din acelasi grup". Invocand respectarea Legii fundamentale, presedintele Curtii Constitutionale a reiterat ca este posibila revocarea politica pentru presedintele unei Camere parlamentare, care este si membru al Biroului Permanent, ca si in cazul altor demnitari, pentru o grava vinovatie in timpul mandatului. Potrivit art. 64 din Constitutie, Birourile Permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a Parlamentului, configuratie care rezulta numai din alegeri, a mentionat el. Ioan Vida considera ca, atunci cand se invoca "majoritatea politica", exista o confuzie pentru ca, de fapt, este vorba de doua tipuri de majoritati: cea care il alege pe presedintele unei Camere a Parlamentului si care este valabila pe toata durata legislativului si o majoritate care sprijina Guvernul si care "este mobila". "S-ar putea ca Alianta DA sa fi votat cu acesti presedinti, iar acel vot nu poate fi anulat decat daca intervine o sanctiune politica sau disciplinara pentru revocarea din functie", a subliniat presedintele Curtii Constitutionale. Ioan Vida a tinut sa spuna faptul ca nu este nimic anormal ca judecatorii Curtii sa fie desemnati dintre deputati si senatori, respingand astfel acuzatiile potrivit carora aceasta institutie i-ar favoriza pe social-democrati. (A.H.)