Dacia literara Raspunsul lui Horia Garbea la ancheta despre actualitatea culturala ieseana din "Dacia literara" (an XVI, serie noua, nr. 61, 4/ 2005) transforma lumea literara din "dulcele targ" printr-o naratiune cu cheie, in genul povestirilor despre tinuturi indepartate, coborand in timp: "Despre Iasi am aflat ca este un mic sat de pescari inundat periodic de apele unui fluviu numit Bahlui si in care traiesc crocodili. Unul l-a muscat pe un turist pasnic venit din Bucuresti, pe nume Cezar Ivanescu (...) Nebunul satului, numit interimar, dar uitat in functie, este un anume Mihuleac care pretinde intr-adevar ca este scriitor sau om de cultura pentru ca e incurajat in bascalie de altii (...) Singurii indivizi din sat care au legatura indirect cu cultura sunt, dupa cate se aude, primarul obstei Liviu Antonesei si notarul, pe nume Luca Pitu, care stiu sa scrie (...) Daca exista cultura la Iasi, ea e probabil orala. Chiar ar exista un fel de ziar oral ce se cheama sugestiv �Convorbiri� si circula din gura-n gura". Cuprinsul revistei are subiecte de interes specializat, precum studiul lui Sorin Iftimi despre "Stemele heraldice de la Casa Pogor", in care sunt analizate blazoanele familiilor Moruzi si Ghica-Aslan. Al. Zub omagiaza personalitatea "Profesorului M. Petrescu-Dambovita nonagenar" (faimosul istoric al neoliticului din Moldova a devenit chiar si personaj literar, fiind un model prezumabil pentru personajul Popescu-Voinesti, conducator al Marelui Institut de Istorie din romanul - neterminat - "Zodia scafandrului" al lui Mircea Nedelciu). In paginile de memorialistica sunt publicate doua scrisori, cel putin una avand o miza stiintifica destul de curioasa, pentru ca ii apartine lui I.P. Culianu, copil in varsta de 9 (noua) ani; cealalta este semnata de Cornelia Blaga (datata 17 mai 1961) si descrie (cu amanunte fiziologice) ultimele ceasuri ale poetului Lucian Blaga. O prezentare cronologica a inzestrarilor romanesti facuta manastirilor athonite realizeaza arhimandrit Timotei Aioanei ("Muntele Athos: Cetatea rugaciunii si a linistii"), iar interviul revistei (realizat de Lucia Daramus) il are drept subiect pe dramaturgul Matei Visniec, vorbind despre piesa sa, "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte". Cafeneaua literara In "Cafeneaua literara" (an III, nr. 7 (27)/ 2005) din Pitesti se citeste intr-o atmosfera destinsa o definitie a fantasticului de Sergiu Pavel Dan ("asa cum nu tot ce zboara se mananca, nici orice proiectie a unor fapte sau personaje incredibile nu reprezinta automat o compunere fantastica" - fiind astfel excluse "Gargantua si Pantagruel", "Metamorfoza" ori "Paradisul suspinelor"). Altfel, Florentin Popescu prezinta amintirile micului poet simbolist Alexandru Obedenaru despre "Cafeneaua literara de odinioara", celebra Fialkowski, unde veneau Caragiale, Duiliu Zamfirescu si actori precum Mircea Demetriade sau Stefan Iulian. Dar invitatul acestui numar al "Cafenelei" din Pitesti este artistul plastic Nicapetre, care discuta despre drepturile de autor: "Sunt foarte rare cazurile de artisti care pot trai din munca lor (...) Un artist nu-si poate vinde singur opera. De ce? Legile sunt atat de stupide, incat nu poti sa-ti vinzi o creatie singur, ci doar prin agentii". "Cafeneaua literara" mai trebuie vizitata: fara a fi populara, atrage si prin pretul de 7 000 lei (0, 70)/ exemplar. Pe langa acestea, poezia Denisei Popescu poate parea un desert, destul de usor in aparenta: "De 15 ani/ Tatal meu/ imi coboara, in fiecare zi,/ in stomac/ si ma hraneste/ Cu visurile lui/ De lamai,/ De portocali,/ De smochine/ si de nuci verzi" ("15 ani"). (Dan GULEA)