Gabriel ANDREESCU 

Presa a anuntat si descris proiectul de lege privind interzicerea organizatiilor, simbolurilor, doctrinelor si ideologiilor comuniste depus la Senat de doi parlamentari PNL, Mihaita Calimente si Rares Manescu. Nu am vazut nici o analiza de fond asupra acestei initiative legislative. A fost anuntata, in schimb, sustinerea proiectului de catre Academia Civica, Alianta Civica, Asociatia 21 Decembrie, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, Fundatia ICAR, Fundatia Memoria, Grupul pentru Dialog Social, Liga Apararii Drepturilor Omului s.a. Ideea celor doi deputati care a trezit entuziasmul organizatiilor enumerate mai sus a fost sa refaca, in oglinda, Ordonanta de urgenta nr. 31/2002 privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. Cuvantul "fascist" a fost inlocuit cu termenul "comunist" iar enunturile ordonantei au fost repetate intocmai sau cu adaptari specifice. Astfel, prin "organizatie cu caracter comunist" se intelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care isi desfasoara activitatea temporar sau permanent, in scopul promovarii ideilor, conceptiilor sau doctrinelor comuniste si incitarii la ura de clasa; "simboluri comuniste" sunt drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum si orice alte asemenea insemne care promoveaza ideile, conceptiile sau doctrinele comuniste. Sanctiunile propuse au fost si ele identice. Constituirea unei organizatii cu caracter comunist se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi; pentru raspandirea, vanzarea sau confectionarea de simboluri comuniste se primeste inchisoare de la 6 luni la cinci ani s.a.m.d. Autoritatile au obligatia sa interzica prezenta in locuri publice a obiectelor comemorative dedicate persoanelor vinovate de crimele regimului comunist. Gandul de fond al initiatorilor ar fi ca daca Parlamentul a votat Ordonanta de urgenta nr. 31/2002, atunci ii va fi greu sa respinga o lege absolut simetrica privind comunismul. Cealalta premisa asumata de catre deputatii PNL ar fi ca fascismul este egal cu comunismul. In fapt, egal prin ravagii cu comunismul este doar nazismul, care a reprezentat forma paroxistica a fascismului. O astfel de nuanta nu afecteaza sensul initiativei, din contra. Numai ca aceasta logica ce pare "inventiva" ridica mai multe probleme. Una ar fi ca nu demult, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania pentru refuzul de a inscrie, in anul 1996, Partidul Comunistilor Nepeceristi (PCN). Din perspectiva CEDO, statul roman a incalcat in acest caz dreptul la libera asociere. Argumentul de baza a fost ca PCN nu si-a propus schimbarea prin violenta a ordinii constitutionale. Preluarea de catre formatiunea comunista a insemnului secera si ciocanul nu a contat in rationamentul CEDO. Sa faca oare insasi Curtea de la Strasbourg o diferenta intre asocierile si manifestarile fasciste si cele comuniste? Daca ne uitam la experienta Turciei, pentru care CEDO a acceptat interzicerea unor formatiuni politice de extrema dreapta, dar nu de extrema stanga, raspunsul este din pacate pozitiv. Cand refuza sa condamne statele europene care limiteaza asocierea si exprimarea gruparilor fasciste, Curtea Europeana sustine ca drepturile si libertatile nu au fost proclamate pentru a sustine ura sovina. Curtea nu pare insa la fel de preocupata de "ura de clasa" sau "ura de esenta politica". In acest context, actiuni precum initiativa deputatilor PNL pot avea si un sens pozitiv. Ele vor genera presiuni asupra CEDO, sa isi revizuiasca jurisprudenta. "Marea problema" a proiectului de lege privind interzicerea organizatiilor, simbolurilor, doctrinelor si ideologiilor comuniste mi se pare insa alta. Proiectul a fost gandit sa intre pe culoarul deschis de cealalta reglementare, referitoare la interzicerea organizatiilor, simbolurilor, doctrinelor si ideologiilor fasciste. Prevederile unor astfel de acte normative au ca prima victima doua valori fundamentale ale democratiei: asocierea si exprimarea. Ele vor fi limitate pentru a combate, cat mai ferm, atitudinile politice gresite. Or, daca este firesc ca statul sa excluda din spatiul public simbolurile fasciste sau comuniste, nu acelasi lucru se poate spune despre impunerea de catre stat a unor reguli care aduc atingere autonomiei persoanelor private. Ca exista oameni care doresc sa combata cele doua forme de extremism, de stanga si de dreapta, cu atat mai bine. Dar scopul lor ar fi mai usor de atins daca ar milita impreuna pentru intarirea valorilor democratice. De aceasta data unii ii copiaza pe altii pentru diluarea valorilor.