Mai mult de 40% din populatia Romaniei nu beneficiaza de apa curenta si canalizare, procentajul fiind mai coborat in mediul rural, unde doar putin mai mult de 20% din gospodarii au aceste facilitati, a declarat marti, la Sinaia, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, prezent la un seminar economic organizat de BNR si Alpha Bank, transmite Mediafax. "La infrastructura, Romania este in cea mai neagra catastrofa. Sunt adevaruri adanc ascunse sub pres, de care nimeni nu vrea sa vorbeasca si pe care unii factori de decizie nici macar nu le cunosc. Politicienii romani sunt in foarte mica masura economisti", a afirmat oficialul BNR. Lazea a prezentat statisticile europene, care arata ca infrastructura acopera intre 90% si 100% din gospodarii. Romania este in coada listei, cu o pondere de 58% la apa curenta si 53% la canalizare, fiind plasata la distanta mare de penultima clasata, Turcia, unde 82% din gospodarii au apa curenta si 90% canalizare. De asemenea, Albania si Moldova au grade de acoperire de peste 90%. "Nu va mai vorbesc de infrastructura rutiera, unde avem cel mai mic numar de kilometri de autostrada din Europa si peste 40% din drumuri sunt impracticabile pe timp de iarna", a adaugat Lazea. In opinia oficialului BNR, clasa politica trebuie sa-si asume alegerea de a merge in Uniunea Europeana cu aproape jumatate din populatie care traieste in conditii de secol XIX sau de a majora cheltuielile pentru proiecte in zona rurala si restructurarea agriculturii. El considera ca locuitorii din mediul rural ar trebui sa renunte la agricultura si sa fie reintegrati in proiecte de infrastructura. In acelasi timp, economistul sef al BNR a facut o radiografie a gradului de pregatire a fortei de munca si a nivelului de exporturi cu o componenta inalta de tehnologie. Romania se situeaza si la acest capitol printre cele mai slab cotate tari europene, cu o pondere a exporturilor de tehnologie inalta de numai 3% din total. La nivel educational, bugetul Romaniei se ridica la 3,5% din PIB, fata de media de 5,22% inregistrata in Uniunea Europeana, si doar 1,6% din populatia din segmentul de varsta 25 - 64 de ani participa la programe de formare continua, comparativ cu o medie de 9,9% in UE. Cresterea veniturilor bugetare, o prioritate Amanarea masurilor pentru majorarea veniturilor bugetare este inexplicabila, in contextul integrarii Romaniei intr-un spatiu economic care functioneaza pe un sistem cu incasari de minimum 35% din PIB si al constientizarii problemei la nivel politic, a mai spus Valentin Lazea. El a afirmat ca politica privind veniturile bugetare si implicarea statului in proiecte de dezvoltare ar trebui sa faca obiectul unei dezbateri publice, care sa vizeze inclusiv nivelul cotei unice de impozitare. Viziunea fiscala europeana presupune cheltuieli consistente ale statului pentru educatie si infrastructura. In raport cu tarile central si est -europene, Romania se apropie mai mult de Lituania, Azerbaidjan, Kazahstan si Albania, state cu venituri bugetare sub 30% din PIB, in timp ce Bulgaria, tara partenera la aderarea in UE, inregistreaza venituri la bugetul consolidat de 41% din PIB, a explicat oficialul BNR. In opinia sa, imbunatatirea colectarii nu va rezolva problema de fond a Romaniei, care are in prezent un sistem de taxe si impozite si o baza de aplicare insuficiente pentru atingerea nivelului de 35% din PIB. "Agentia Nationala de Administrare Fiscala a adus prin masuri serioase un surplus de 0,5% din PIB si, poate, cu eforturi foarte mari, ar putea aduce 1% din PIB, dar imbunatatirea colectarii nu rezolva problema", a opinat Lazea. El considera necesar un dialog public si o responsabilizare privind modelul aplicat, respectiv un buget strans, cu putine proiecte publice sau o reforma fiscala care sa ofere posibilitatea unor programe de dezvoltare dupa model european. (A.M.V.)