Gabriel ANDREESCU 

In principiu, extradarea unui delincvent constituie o masura aproape automata. Cu atat mai simpla ar fi o astfel de masura in cazul unei tari care apartine "spatiului comun european". De altfel, judecatorii suedezi care au analizat cererea de extradare au amintit ca Romania, fiind candidata la UE, indeplineste in principiu criteriile de la Copenhaga. Acestea se refera la existenta unor institutii stabile care garanteaza securitate judiciara, drepturile omului si respectul minoritatilor. Ce anume a determinat Curtea Suprema a Suediei sa refuze totusi extradarea lui Gregorian Bivolaru? Pare sa fi contat incadrarea religioasa a activitatilor initiate de Gregorian Bivolaru si desfasurate astazi in cadrul MISA. Curtea Suprema a cerut opinia unor experti suedezi. Acestia si-au exprimat opinia ca yoga, cel putin in forma practicata in cadrul MISA, are un scop spiritual. Ca urmare, participarea la activitatile scolii constituie expresia unui punct de vedere religios. Or, discriminarea pe motive de constiinta constituie o tema la care lumea e sensibila. Un alt element invocat de Curte a fost pozitia unor organizatii care s-au exprimat in legatura cu evenimentele din Romania. Au fost numite in acest sens APADOR-CH si Amnesty International. Dar, dincolo de expertize si rapoarte, Curtea Suprema a avut nevoie sa evalueze ea insasi daca Bivolaru risca cu adevarat sa fie persecutat si daca se poate bucura de un proces corect in Romania. Referindu-se la MISA, parte a analizei, judecatorii au remarcat ca acuzatiile impotriva organizatiei si a liderilor sai au fost multe si serioase si au venit simultan din partea presei si a autoritatilor. Tonul presei are, considera judecatorii, inflexiuni pline de ura si de agresivitate. MISA a fost pusa sub supravegherea serviciilor de informatii romane de mai bine de 10 ani, iar Gregorian Bivolaru, chiar din anii '70. Totusi, in ciuda acestei prelungite supravegheri, multe din acuzatii inca nu au fost dovedite si nu au fost obtinute nici condamnari. O alta sursa de preocupare a fost tratamentul aplicat Madalinei Dumitru. Dupa audierea ei la Stockholm, Curtea a considerat ca retinerea minorei si felul in care a fost supusa cercetarilor "provoaca o serioasa ingrijorare". In cazul Madalinei a socat televizarea imediata a retinerii ei si campania de presa care a urmat. Pentru judecatorii suedezi era cu totul inacceptabila folosirea unor informatii provenind din investigatiile preliminarii, oferite de autoritati, intentionat, cu scopul de a provoca oprobiul public impotriva lui Gregorian Bivolaru. S-a luat nota si de faptul ca mandatele care stau la baza cererii de extradare dau ca motiv specific pentru arestarea lui Bivolaru perturbarea ordinii publice. Iar perturbarea ar fi, conform Parchetului, binecunoscuta reactie a populatiei, expresie a unor tensiuni sociale care impun masura drastica a arestarii lui Bivolaru. S-au citat si declaratiile din Parlament, unde acuzatul a fost numit satan, psihopat, om rau, terorist, sarlatan, cerandu-se procurorului general arestarea sa imediata. Curtea Suprema a fost impresionata si de o alta motivatie a autoritatilor de la Bucuresti: arestarea imediata a lui Bivolaru ar fi necesara intrucat parintii unor copii care au urmat yoga il vor linsa pentru a-si face dreptate cu mana lor. Pentru judecatorii Curtii Supreme din Suedia, toate acestea au fost suficiente pentru a se indoi asupra justitiei de la Bucuresti si a refuza extradarea. Seria de exemplificari pune in discutie gravele probleme profesionale ale celor care au instrumentat dosarul. Argumentele gandite de procurorii romani ca motivand arestarea lui Gregorian Bivolaru au fost considerate, din contra, proba unei mentalitati incompatibile cu actul de justitie. Decizia instantei suedeze ridica si o problema internationala. Un stat al UE considera ca Romania nu poate asigura un proces corect pe teritoriul ei. Pana anul trecut, actiunile impotriva MISA-Bivolaru puteau cel putin sa fie puse pe spatele fostei administratii. Schimbarea politica de la Bucuresti, la sfarsitul anului 2004, era argumentul ca Romania are o fereastra de oportunitate si in ce priveste mersul justitiei. Insa, semnand cererea de extradare adresata autoritatilor suedeze, Ministerul de Justitie a asumat ceea ce autoritatile facusera anterior in cazul MISA-Bivolaru. Ministerul a preluat responsabilitatile vechii conduceri pentru a le aseza pe spatele administratiei Tariceanu-Basescu. Consecintele dramatice ale acestei masuri se vad acum. Hotararea Curtii Supreme suedeze,in fapt o evaluare catastrofala a (dis)functionalitatii actului de justitie in Romania, poate fi invocata oricand la Bruxelles de contestatarii aspiratiilor noastre europene.