Vladimir SOCOR 

Frunda a continuat, invinovatind Letonia pentru ca nu se considera "un stat bogat, avand in vedere multitudinea de grupuri etnice si nationale" - o descriere inadecvata, la modul evident, pe care ar fi trebuit sa o constientizeze de vreme ce a adus in discutie problema ruseasca in Letonia. A criticat Guvernul pentru ca "solicita" vize cetatenilor non-rezidenti, care calatoresc in statele Uniunii Europene, desi aceasta cerinta nu este una letona, ci, dimpotriva, una fireasca in cazul statelor europene de destinatie finala. Citand asa-zisa obiectie a unui politician leton, al carui nume nu a fost dezvaluit, potrivit careia ritmul procesului de naturalizare este prea alert, Frunda a interpretat-o drept o opinie generala, ignorand, dupa toate aparentele, sprijinul acordat de Guvern, Parlament si de majoritatea partidelor importante accelerarii fenomenului de naturalizare. In concluzia interviului sau, tonul lui Frunda a devenit unul aproape acuzator: "Ati avut la dispozitie 15 ani si ce ati facut? Progresele inregistrate in aceasta privinta au fost prea lente. Trebuie gasita o solutie in cel mai scurt timp posibil". Aceasta afirmatie contrazice fatis dezvaluirile Uniunii Europene si ale Inaltului Comisar al OSCE pentru Minoritatile Nationale. Cea mai agresiva publicatie ruseasca de stanga din Letonia, Chas, a fost incantata, desi prea putin surprinsa: "Asa cum preconizam, vizita lui Frunda a devenit un adevarat deliciu. Dupa multe vizite din partea oficilialilor europeni, care s-au limitat la afirmatii de complezenta, fiind de acord cu legislatia letona, Frunda a facut declaratii cu adevarat revolutionare, uimitoare pentru severitatea lor". Presedintele Vaira Vike-Freiberga nu s-a putut abtine sa nu il corecteze pe Frunda cu ocazia intrevederii lor. "Presedintele l-a indemnat pe Frunda sa isi formeze observatiile referitoare la Letonia in functie de situatia reala, Constitutie si legile in vigoare", nota, pertinent, comunicatul presedintiei letone. Mai mult, documentul preciza ca Vike-Freiberga "i-a atras atentia lui Frunda ca statutul limbii letone in calitate de limba oficiala unica in Letonia nu este negociabil" si ca aceasta abordare favorizeaza promovarea integrarii sociale. La randul sau, ministrul Afacerilor Externe, Artis Pabriks, "i-a sugerat domnului Frunda sa nu se bazeze pe informatii provenind din surse secundare", amintindu-i ca legislatia letona asupra cetateniei si educatiei in limba rusa este comparabila cu legislatia in domeniu existenta in vechile democratii din Europa. "In calitate de reprezentant al comunitatii maghiare din Romania, abordarea lui Frunda este deosebit de stranie. Este dificil de inteles pentru acesta ca situatia din Letonia difera intru totul fata de situatia din Romania. Opiniile sale se bazeaza pe informatii provenind din partea unor anumiti politicieni de stanga" (in special din partea politicienilor rusi locali), a comentat ministrul Integrarii Sociale, Airnars Latkovskis. In mod similar, ministrul Educatiei, Ina Druviete, a remarcat ca Frunda si-a format aceste opinii inainte de vizita sa in Letonia. La fel ca si presedintele leton, aceste oficialitati au evidentiat faptul ca legislatia existenta este conceputa in asa fel incat sa promoveze, in mod eficient, obiectivul comun al integrarii. Simultan cu vizita lui Frunda, Csaba Tabajdi, un membru socialist al Parlamentului European din Ungaria (si, anterior, oficial al Partidului Comunist maghiar) a participat la congresul unei organizatiei rusesti extremiste - Congresul Comunitatilor Rusesti din Letonia (OKROL) -, incurajand indeplinirea obiectivelor prezente pe agenda acesteia. Suprapunerea acestor vizite s-ar putea sa fi fost o coincidenta sau ar putea constitui o incercare, in faza incipienta, de a uni doua agende de lucru ale grupurilor pentru drepturile minoritatilor din cadrul organizatiilor internationale. Copyright: Eurasia Daily Monitor, Jamestown Foundation