Infiintat in timpul guvernarii CDR, Ministerul Integrarii Europene, aflat in subordinea Guvernului, functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, asigurand fundamentarea si coordonarea procesului de pregatire a aderarii la Uniunea Europeana. Pentru realizarea obiectivelor, MIE - despre care nu de putine ori s-a spus ca este o institutie care nu face decat sa plimbe hartiile de colo-colo - are mai multe atributii. In principal, coordoneaza relatiile ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale cu institutiile UE si cu statele membre ale Uniunii si asigura/coordoneaza indeplinirea obligatiilor ce decurg din dispozitiile Acordului european. O alta atributie a MIE este de a conduce procesul negocierilor de aderare in ansamblul sau, prin corelarea actiunilor specifice cu ministerele si cu alte autoritati ale administratiei publice. Initial s-a crezut ca, daca Romania va adera la blocul comunitar, la 1 ianuarie 2007, asa cum spera autoritatile de la Bucuresti, acest minister isi va inceta activitatea. Se pare insa ca va fi pastrat, schimbandu-i-se denumirea in Ministerul Afacerilor Europene. (D.E.) Promisiuni din programul de guvernare Implementare accelerata a acquis-ului comunitar De aproape 15 ani, integrarea europeana a reprezentat, cel putin la nivel declarativ, principalul obiectiv politic al tuturor partidelor care s-au perindat la putere. Cum era firesc, si Alianta DA a batut moneda, in timpul campaniei electorale din 2004 pe continuarea acestui proces al carui punct terminus urmeaza sa fie aderarea Romaniei la UE, la 1 ianuarie 2007. Potrivit tolbei cu promisiuni incluse in programul de guvernare, obiectivele Guvernului cu privire la integrarea europeana cuprind mai multe etape. In primul rand, se impune respectarea angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana, astfel incat 2007 sa reprezinte anul integrarii politice. Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul de la Bucuresti se angaja ca va accelera implementarea masurilor prevazute in acquis-ul comunitar si, de asemenea, va elabora si pune in aplicare programele necesare pentru etapa post-aderare. Acest obiectiv presupune insa, dupa cum sublinia programul de guvernare, accentuarea procesului de europenizare a Romaniei prin respectarea conditionalitatilor rezultate in urma incheierii negocierilor tehnice; prin accelerarea introducerii reglementarilor europene in legislatia interna simultan cu asigurarea transparentei legate de costurile publice si private, urmare a intrarii in efectivitate a reglementarilor continute in acquis-ul comunitar; fundamentarea politicilor publice pe principiile si orientarile formulate in documentele UE; cresterea capacitatii institutionale a administratiei publice, in special in ceea ce priveste procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de preaderare, de coeziune si a celor structurale; redefinirea atributiilor autoritatilor publice, in scopul adaptarii la noile forme de colaborare cu structurile blocului comunitar si intarirea colaborarii cu societatea civila. Integrare, dar cu accent pe o relatie privilegiata cu SUA O alta prioritate a Guvernului mentionata in programul de guvernare, a fost integrarea institutionala. In viziunea Executivului de la Bucuresti, un obiectiv fundamental post-aderare al Romaniei il constituie participarea la constructia europeana. Acest obiectiv se refera la cresterea capacitatii tarii noastre de a participa la elaborarea si aplicarea politicilor comunitare. In acest sens, Guvernul a promis ca va adopta o pozitie activa cu privire la suportul tehnic corespunzator structurii largite a Comisiei Europene in functie de reprezentativitatea institutionala a tarii noastre. Desi toate aceste prevederi au fost incluse la capitolul integrare europeana, Guvernul Romaniei nu a uitat sa sublinieze ca va promova o relatie privilegiata cu SUA. Eficienta participarii Romaniei la decizia europeana este conditionata de profesionalizarea actului politic. Oamenii politici romani, membri ai Parlamentului european, vor trebui sa-si asume responsabilitatea de a deveni promotori ai interesului national si identitatii nationale. Termeni pomposi In ceea ce priveste atingerea convergentei in raport cu structura economica europeana, Guvernul, prin Ministerul Integrarii, se angaja ca va actiona pentru realizarea acestui obiectiv in raport cu strategiile de dezvoltare adoptate de structurile decizionale ale acesteia. In acest sens, noua Comisie Europeana a reiterat intentia de a relua si accentua prevederile Strategiei de la Lisabona, adoptata in 2000, prevederi legate de conceptul de economie a cunoasterii. De asemenea, Executivul s-a angajat sa elaboreze si sa inainteze catre Comisia Europeana o noua Strategie de dezvoltare pe termen mediu, document care sa fundamenteze orientarile strategice ale Romaniei pentru un interval de cel putin patru ani si sa gestioneze eficient pozitia pe care Romania o are ca beneficiar net al fondurilor de preaderare. In acelasi timp, in programul de guvernare s-a promis reducerea costurilor integrarii europene, nu numai prin gestionarea eficienta si transparenta fondurilor interne si externe, dar si prin preluarea corecta a prevederilor din acquis-ul comunitar si prin diminuarea birocratiei si a coruptiei din sistemele de alocare a fondurilor, precum si o crestere a capacitatii institutionale a administratiei publice. Trecerea Romaniei de la etapa normativa a integrarii - prin raportarea la reglementarile acquis-ului comunitar, la etapa europenizarii - prin consolidarea sistemului socio-economic reprezinta cea mai mare provocare a perioadei 2005-2008, suna concluzia din programul de guvernare, apreciindu-se ca acest proces reprezinta, de fapt, a doua modernizare a tarii noastre. Promisiuni personale Informare pe intelesul tuturor, critici la adresa consilierilor MIE Instalata la sefia MIE la 23 august, dupa indelung asteptata remaniere a Guvernului, Anca Boagiu s-a prezentat in fata jurnalistilor cu un set de cinci prioritati pe termen scurt. Cea mai importanta promisiune a Ancai Boagiu a fost aceea de realizare a demersurilor interne necesare pregatirii pentru aderare, astfel incat evaluarea ce va fi facuta Romaniei in Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, din octombrie, sa fie una pozitiva. De asemenea, Boagiu a vorbit despre asigurarea eficientei si functionarii optime a reprezentantilor Romaniei in institutiile comunitare, unde participa in calitate de observatori activi, precum si despre intensificarea comunicarii, astfel cetatenii sa se poata informa despre costurile si beneficiile aderarii nu ca pana acum, dintr-un limbaj tehnic, ci din unul simplu si transparent. Alta prioritate anuntata de seful MIE a fost aceea a intensificarii a actiunilor de lobby extern in vederea sprijinirii ratificarii Tratatului de aderare prin informarea statelor membre ale UE asupra progreselor pe care le face Romania. In plus, Boagiu a promis intarirea capacitatii institutionale in vederea cresterii gradului de absorbtie a fondurilor comunitare. In ultima perioada, ministerul condus de Anca Boagiu a sugerat ca si-a rearanjat prioritatile, pe primul loc situandu-se aceea de a intari rolul de coordonare al MIE, chiar cu riscul de a deveni tinta criticilor celorlalte ministere. Mai mult, Anca Boagiu a criticat activitatea celor 427 de consilierili din MIE, apreciind-o drept "nesatisfacatoare". Intrucat marea problema a Romaniei este capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare, Anca Boagiu declara la scurt timp de la preluarea MIE ca programul sau consta tocmai in cresterea capacitatii autoritatilor locale de a crea si a propune programe viabile. Un lucru despre care insa autoritatile romane - nici cele de ieri si nici cele de astazi - nu amintesc este organizarea institutionala capabila sa poata administra fondurile de dezvoltare regionala. Ce a realizat Raportul de tara, testul cel mare pentru Boagiu In doar o luna si jumatate de mandat, Anca Boagiu nu se poate mandri cu mari realizari. Testul cel mai important de trecut va fi insa la finele acestei luni, cand este asteptat Raportul de tara al Comisiei Europene, despre care seful MIE are semnale ca va fi unul pozitiv. Intalnirile pe care Anca Boagiu le-a avut, in septembrie, in prima sa deplasare la Bruxelles si in timpul vizitei de lucru facute la Parlamentul European, cu ocazia primirii in legislativul comunitar a euro-observatorilor romani, au determinat-o pe Boagiu sa se laude cu mesajele incurajatoare primite din partea oficialilor europeni. Initiative legislative 64 de proiecte - opt finalizate Desi la inscaunare, in ianuarie 2005, fostul ministru al Integrarii, Ene Dinga, aprecia ca ministerul sau va fi, in urmatoarele sase luni, cel mai vizibil dintre toate portofoliile, realitatea mandatului sau l-a contrazis. Iar valul remanierii guvernamentale, de la sfarsitul lunii august, l-a cuprins, asa cum era de asteptat, si pe ministrul Dinga. In perioada mandatului sau si chiar si dupa, Romania a fost bombardata, de la Bruxelles, cu tot felul de scrisori de avertizare, percepute drept cartonase galbene, in privinta progreselor de integrare europeana facute de Bucuresti. Cu toate ca misiunea MIE, asa cum o vedea Dinga in momentul validarii sale ca ministru era elaborarea strategiei si a programelor pentru indeplinirea angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana, s-a dovedit ca in ultimele luni Romania a ramas repetenta la multe domenii specifice. Programul legislativ prioritar pentru primul semestru al anului 2005 publicat de Ministerul Integrarii Europene continea 64 de proiecte de lege care trebuiau adoptate in regim de urgenta pentru a putea fi pastrat calendarul aderarii. Din pacate, dintre toate aceste 64 de proiecte legislative doar opt au fost finalizate si au devenit legi. Celelalte au fost imprastiate printre diversele structuri administrative ale statului, in ciuda faptului ca ar fi trebuit finalizate pana la finele verii. Alte opt proiecte de lege se afla inca in faza de elaborare, chiar daca ar fi trebuit sa fie incheiate inca din luna mai. Eficienta MIE Dinga acuzat ca a gestionat prost fondurile PHARE La fel de importante raman si acuzatiile de incompetenta in gestionarea fondurilor PHARE cu care fostul ministru Ene Dinga s-a confruntat. Opozitia l-a criticat pe ex-seful de la Integrare ca se face responsabil de pierderea a 21 milioane de euro din fondurile PHARE destinate Romaniei, dupa ce acesta anuntase ca mai multe proiecte de infrastructura nu vor mai putea fi finalizate din pricina unor probleme procedurale. Aceasta situatie, apreciau liderii PSD, ar fi fost generata de incapacitatea firmei de consultanta, contractata de Ministerul Integrarii Europene, de a intocmi in timp util documentatia tehnica pentru realizarea proiectelor. Noua conducere l-a aparat insa pe Dinga, precizand ca finantarea celor opt proiecte din cadrul PHARE CES 2003 la care se facea referire nu este pierduta. Potrivit MIE, fondurile respective urmau sa fie realocate, astfel incat gradul de contractare sa nu fie afectat, iar sumele nerambursabile sa fie absorbite intr-o proportie cat mai mare. Ministerul Integarii adauga ca motivele pentru care cele 8 proiecte nu au mai putut fi prinse in cadrul PHARE CES 2003 sunt legate de faptul ca firma de consultanta contractata de MIE, Planet SA, pentru a intocmi dosarele aferente nu a depus documentatia la termenul stabilit. Nedepunerea la timp a documentatiei a dus la periclitarea termenului limita de contractare cuprins in Memorandumul de Finantare PHARE 2003, de 30 noiembrie 2005, precizeaza sursa citata. Puncte nevralgice Mostenirea preluata de ministrul Anca Boagiu de la predecesorul sau a putut fi constatata dupa semnlale de alarma trase de oficialii de la Bruxelles. Astfel, Comisia Europeana atragea atentia, in scrisorile de avertizare lansate in iunie, asupra faptului ca in cazul contractelor de Achizitii publice legislatia, desi transpusa, continua sa nu fie implementata, iar contractele erau acordate in conditii neconforme cu normele comunitare. Alta problema tine de Proprietatea intelectuala, unde Bruxellesul s-a aratat preocupat in special de lipsa controalelor adecvate la frontiere, ceea ce transforma Romania intr-o zona de tranzit pentru marfurile contrafacute venite din est, care ajung apoi in UE. Nici in cazul Protectiei mediului nu a fost adoptat tot acquis-ul comunitar, iar UE spera sa vada pusa in practica directiva privind poluarea industriala. Justitia si Afacerile Interne, greu de gestionat Cele mai nevralgice domenii mostenite de actuala sefie a MIE raman Concurenta, Agricultura, Justitia si Afacerile Interne. Pentru a putea incasa fondurile europene pentru agricultura fiecare stat membru trebuie sa aiba o agentie de coordonare si sa fotografieze terenurile agricole, pentru a se sti cu exactitate cui ii apartin. Oficialii de la Bruxelles s-au plans ca autoritatilor de la Bucuresti, din fostul dar si din actualul regim, le-a trebuit un an si jumatate doar ca sa se decida care va fi aceasta agentie, dupa care a mai trecut o jumatate de an ca sa selecteze cine va face pozele, iar apoi Ministerul Apararii a spus ca, din motive de siguranta nationala, nu poate permite fotografierea teritoriului tarii. Si problema concurentei, care poate declansa amanarea aderarii Romaniei cu un an, a fost apreciata destul de nesatisfacator, existand probleme in ceea ce priveste aplicarea de o maniera satisfacatoare a legislatiei referitoare la acordarea ajutorului de stat. Cat priveste capitolul Justitie, oficialii de la Bruxelles asteapta progrese semnificative in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. Nerezolvat din timpul mandatului lui Ene Dinga au ramas si Afacerile Interne, unde principalul obstacol pentru Romania il constituie asigurarea frontierelor. Interviu in exclusivitate Anca Boagiu - realista la integrare

		Mircea PAUN - ZIUA Foto

Cum percepeti trecerea de la conducerea unui minister ca cel al Transporturilor, in guvernarea CDR, la cel al Integrarii Europene, astazi? Am sa va spun cum percep trecerea de la activitatea de ministru al Transporturilor la cea de ministru al Integrarii Europene. E clar ca sunt doua ministere care aparent, ca activitate, sunt diferite. Dar o particica din activitatea Ministerului Transporturilor se regaseste, in continuare, in activitatea MIE pentru ca noi stabilim pozitiile Romaniei la intalnirile din cadrul UE, pozitii ce vizeaza si domeniul transporturilor. In ceea ce priveste procesul de integrare, daca la Transporturi l-am trasat sectorial, acum el capata amploare, intrucat activitatea din cadrul MIE este legata de monitorizarea tuturor ministerelor, prin urmarirea modului in care acestea isi indeplinesc masurile asumate de Romania prin Tratatul de aderare. MIE si Ministerul Transporturilor sunt doua structuri insititutionale diferite, fiecare avand particularitatile sale. La Integrare, oamenii sunt specializati pe o zona mult mai teoretica si care calauzeste activitatea practica a celorlalte ministere. Tactica bulgareasca Bulgaria are drept ministru al Afacerilor Europene o femeie. Fosta guvernare a numit-o, la randul sau, pe Hildegard Puwak sa conduca Ministerul Integrarii. In urma remanierii din aceasta vara ati fost instalata la sefia ministerului. Credeti ca exista mai multe atuuri pentru o reprezentanta a sexului slab atunci cand discuta cu oficialii europeni? Mai multe state europene au ca ministri ai Afacerilor Europene femei. Nu cred ca genul a fost un criteriu, ci caracteristicile specifice genului feminin au fost un avantaj, un atu si un element in plus care a fost identificat pentru a fi valorificat in aceasta activitate. Nu vreau sa fac o dizertatie feminista, dar este un domeniu care necesita multa rabdare, multa cunoastere, un volum imens de munca, si de ce nu, in ultimul rand, necesita inteligenta si chiar prezenta agreabila. Si spun prezenta agreabila nu in sensul peiorativ, dar aceasta este o activitate cu conotatii diplomatice in care conteaza foarte mult modul in care pui problemele, in care le prezinti, in care reusesti sa stabilesti contacte personale, astfel incat sa poti comunica fara a avea restrictii institutionale sau de protocol. Nu inseamna ca barbatii nu fac bine acest lucru, il fac foarte bine. Dar cred ca termenul magic e sarguinta. Fondurile europene si coruptia Predecesorul dv., Ene Dinga, a fost acuzat de opozitie ca nu a utilizat eficient fondurile PHARE? Sunt indreptatite aceste acuze? Cred ca absorbtia fondurilor comunitare, nu doar PHARE, reprezinta o problema sensibila, si nu doar pentru Romania, ci si pentru celelalte state in curs de aderare. Iar dupa 2007 va constitui, in continuare, o problema, datorita aparitiei fondurilor structurale. La nivelul Comisiei Europene se discuta mult despre capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale, pentru ca ele vin in ajutorul statelor membre care trebuie sa fie pregatite sa le foloseasca. Trebuie avut in vedere un lucru: UE iti da, dar nu-ti baga si in traista. Dupa 2007, acest "bagat in traista" trebuie sa il facem singuri prin proiecte acceptate la finantare, in baza carora trebuie sa se faca platile, astfel incat sa nu fim obligati sa dam banii inapoi. Cred ca un rol foarte important il vor juca in continuare autoritatile locale, care, in cea mai mare parte, vor fi beneficiare ale acestor proiecte, iar pregatirea lor si sustinerea lor in crearea de proiecte sunt elemente cheie pentru absorbtia fondurilor comunitare. Considerati ca implicarea fostului ministru PSD, Hildegard Puwak, intr-o afacere cu fonduri UE a afectat negativ imaginea ministerului si, implicit, a Romaniei? Cred ca fiecare politician este obligat sa isi coordoneze actiunile si viata privata in functie de responsabilitatile pe care le are, luand in calcul, la momentul respectiv, toate implicatiile unei atitudini care, public, ar putea fi blamata de catre ceilalti. E clar ca ce s-a intamplat in timpul mandatului Puwak au fost lucruri care au afectat atat in planul imaginii interne, cat si externe, dar si in planul continuitatii activitatii dintr-un minister. Iar schimbarea ministrilor nu e cel mai placut lucru care sa se intample in timpul unui mandat. Cred ca, la momentul respectiv, acesta a fost un eveniment care a bulversat un pic, pentru ca, pana la aparitia acuzelor referitoare la implicarea dnei Puwak in gestionarea fondurilor si a proiectelor de care ar fi beneficiat, in plan extern, avea o imagine buna si era cotata drept un ministru credibil, care isi facea treaba. Frontiera UE Cum apreciati recentele masuri impuse de Ministerul de Interne pentru romanii care vor sa plece in strainatate in asa numitul ghid de calatorie in spatiul Schengen? Exista aici o controversa, fostul ministru al Justitiei, diplomatul Cristian Diaconescu, sustinand ca aceste masuri nu sunt o cerinta a UE. MIE e un minister de sinteza care urmareste procesul de integrare, dar care nu ar reusi singur sa duca la capat aceasta misiune dificila daca n-ar fi sprijinit in activitatea sa de ministerele de linie. In cazul privind ghidul de calatorie in spatiul Schengen nu pot sa sustin decat ca Ministerul de Interne isi face treaba si pune in aplicare prevederile Tratatului Schengen. Insa, acest ghid nu introduce reglementari, fiind doar un indrumar care explica pe intelesul tuturor ordinul Ministerului de Interne prin care se stabilesc documentele si cuantumul sumei minime in valuta pe care cetatenii romani trebuie sa le detina la ei la iesirea din tara. Aceste conditii nu sunt mai aspre decat cele anterioare. Suma pe care trebuie sa o prezinte acum un cetatean la trecerea frontierei este o treime din cea solicitata pana cu putin timp inainte. Daca ne referim la documentele justificative, ele acopera o arie foarte larga si proba unei simple rezervari la hotel e suficienta. In general, intoducerea unor reguli noi creeaza dezbateri pro si contra, dar nu cred ca putem vorbi, in acest moment, de o limitare a circulatiei persoanelor, ci de asigurarea evitarii unor probleme ulterioare pe care cetatenii romani le-ar putea avea la granita statelor UE. Mai nou, ati iesit la rampa pentru a critica luptele pentru putere din Parlament, care ar putea afecta integrarea Romaniei. Ati fost apoi invitata de parlamentari sa asistati la dezbaterile pe marginea legilor necesare integrarii. Veti face prezenta zilnica pentru a va asigura ca deputatii isi fac treaba? MIE este prezent in permanenta la dezbaterile legilor, desi, conform regulamentului, la dezbateri trebuie sa fie prezent initiatorul legilor. Iar noi nu suntem initiator de lege, ci doar le avizam. Inainte de declaratia pe care am facut-o, eu am precizat din start ca sunt sigura de faptul ca ceea ce voi spune nu va bucura, ba chiar ca va deranja si ca vor exista reactii de toate genurile. Asa ca nu ma asteptam ca cineva sa se bucure, dimpotriva, la reactii. Forma lor de manifestare tine de inventivitatea si de gradul de intelegere al fiecaruia. Aceasta sesizare pe care am facut-o a avut loc dupa incercari indelungi de a comunica si de a sustine procesul de legiferare. Legat de luptele din Parlament, e clar ca nu puteam sa inchid ochii si sa ma prefac ca nu vad ce se intampla. La nivel declarativ, toata lumea a spus ca sustine procesul de integrare, PSD-ul si cei doi presedinti ai celor doua Camere ale Parlamentului - membri PSD - au anuntat integrarea o prioritate. In acelasi timp, lupta pentru pastrarea pozitiilor de presedinte al celor doua Camere a capatat alte conotatii. Iar lucrurile nu pot continua asa la infinit. Mi-as dori foarte mult ca si colegii parlamentari sa prezinte public lucruri pe care le stiu vizavi de cum se incalca regulamentul, de abuzurile care se fac in Parlament cu o singura tinta: de a tergiversa discutiile pe regulament, desi declaratia publica a fost "sustinem integrarea europeana". In aceste conditii nu poti sa nu constati si sa nu atragi atentia. Tebuie sa nu uitam un fapt esential: integrarea este un proces de echipa si in aceasta echipa toti jucatorii trebuie sa isi faca temele, fiecare pe bucatica ce ii revine. Despre Raport, inainte de prezentare Raportul de tara bate la usa. Aveti motive sa sperati intr-un raport mai bun decat cel din 2004? Declaratiile pe care le facem noi despre noi pot fi considerate ca subiective. Dar au existat si exista declaratii pe care le fac oficialii europeni care, chiar inainte de Raportul de tara, vin aici pentru a face o ultima analiza a progreselor pe care le-a facut Romania, luand in calcul progrese facute in domenii grele precum Concurenta, Justitia - unde s-a recunoscut ca s-au facut pasi importanti si unde, desi justitia si-a recapatat libertatea fireasca, ramane acum ca intregul sistem sa dea dovada independentei sale. S-au facut progrese gigantice si in partea de Afaceri Interne, chiar daca mai sunt lucruri de facut, dar si in Agricultura. Subliniez ca Raportul de tara din 2005 este extrem de important pentru noi, pentru ca, practic, ne face pentru prima data, fotografia cu ceea ce Romania mai are de facut pana la data aderarii. Iar perioada ce va urma intre aceste raport si pana la cel din primavara este una extrem de grea pentru Romania, in care va trebui sa turam motoarele mult mai mult. Recent, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a mentionat ca la Raportul de tara din 25 octombrie nu se va face nici o referire la clauza de salvgardare. Este cel mai bun mesaj pe care am putut sa il primim pana acum. Romania nu va inchide poarta Moldovei Presedintele Traian Basescu enunta drept o prioritate a politicii externe incurajarea aspiratiilor europene ale Republicii Moldova si sustinerea integrarii Basarabiei in UE. Cum actionati concret pentru aceasta? MIE este observator activ in cadrul structurilor UE. Din aceasta pozitie, Romania are obligatia sa sustina demersurile Republicii Moldova in sensul integrarii europene. Si UE a facut deja primii pasi spre includerea Moldovei in randul partenerilor strategici, prin crearea Delegatiei Comisiei Europene la Chisinau. Trebuie luata si politica de vecinatate a UE, Romania reprezentand granita estica a Uniunii, granita ce nu va constitui o poarta inchisa pentru Republica Moldova, ci un punct de sprijin pentru aspiratiile europene ale acestui stat. Averea ministrului Doua case si multe mosteniri de familie Ministrul Integrarii Europene, Anca Boagiu, sustine, in declaratia de avere publicata in 2005 ca nu detine nici un teren, dar are o casa de locuit in Bucuresti, avand o suprafata de 128 mp, dobandita in 2001 prin credit bancar si a carei valoare de impozitare este de 1.133.988.000 de lei vechi precum si un apartament, la Constanta, cumparat tot prin credit ipotecar in 2004, care are o suprafata de 114,46 mp si o valoare de impozitare de 1.050.799.000 de lei vechi. Anca Boagiu mai detine o masina Dacia, an de fabricatie 1998, si un autoturism marca Daewoo, an de fabricatie 1999. Averea Ancai Boagiu mai cuprinde bijuterii, mostenire de familie, cu o valoare estimata la 15.000 de euro, obiecte de arta si cult, dobandite in 1995, a caror valoare estimata e de 20.000 de euro, dar si tacamuri, vaze, rame si icoane valorand 7000 de euro. La capitolul datorii, Anca Boagiu a trecut un credit contractat in 2004, in valoare de 21.000 de euro. Venitul anual incasat de Boagiu in calitate de parlamentar este de 105.337.600 de lei vechi. Potrivit declaratiei de interese, ministrul Integrarii este vicepresedinte al Partidului Democrat, presedinte al Asociatiei Programe si Asistenta pentru Sanse Egale, vicepresedinte la Departamentul Relatii internationale - organizatia de femei a PD si presedinte al organizatiei PD Sector 2 Bucuresti. Scandaluri in mass-media Criticata si de colegii de partid, si de adversari Personaj destul de controversat in PD, Anca Boagiu, considerata - dupa desemnarea ei in fruntea Ministerului Transporturilor, in 2000, - drept "pupila" lui Traian Basescu, nu a fost scutita de scandalurile din presa sau de anumite ironii venite, poate uneori pe nedrept, nu doar de la opozitie, ci chiar din partea colegilor de alianta. De altfel, chiar cu ocazia numirii sale in functia de ministru al Integrarii, senatorul liberal Norica Nicolai nu s-a ferit sa isi puna la zid colega de alianta. Norica Nicolai aprecia ca numirea Ancai Boagiu in fotoliul de la Integrare nu va rezolva cu nimic problemele legate de procesul de aderare a Romaniei, cata vreme nu exista o strategie clara pe aceasta tema. In stilul caracteristic PSD-ului, Victor Ponta a acuzat-o pe Boagiu ca si-a petrecut sedintele de la Internationala Socialista, in parcare, cu soferii. Dispute au aparut si in randul democratilor, dupa ce senatorul Radu Berceanu a intrat in conflict direct cu Traian Basescu pentru ca a indraznit sa atraga atentia ca, in timp ce PSD are femei in structurile internationale, exemplul oferit fiind cel al Rodicai Stanoiu, ajunsa vicepresedinte al grupului socialist, deplasarile in strainatate ale Ancai Boagiu se termina... la cumparaturi. Presa n-a evitat nici un aspect al vietii private a actualului ministru al Integrarii, in luna iulie a acestui an un cotidian central informandu-si cititorii ca, dupa o frumoasa poveste dragoste avuta, timp de un an de zile, cu Gabi Parvu, consilier la Primaria Capitalei, cei doi s-au despartit. In preajma sarbatorilor de Paste. Publicatia respectiva aflase si motivul: Anca Boagiu nu ar mai fi inghitit faptul ca iubitul sau isi facea de zor reclama folosindu-se de numele ei. Cu siguranta insa cel mai rasunator scandal, preluat de mass-media, a fost cel din timpul campaniei electorale pentru alegerile locale. Anca Boagiu si Neculai Ontanu - rivali de temut in cursa pentru castigarea Primariei Sectorului 2, dar al caror conflict debutase, de fapt, din 2002, s-au lansat intr-un meci de ping-pong al acuzelor reciproce. Ontanu si-a atacat adversara sustinand ca metodele prin care aceasta si-a construit casa n-ar fi fost tocmai corecte, dar Anca Boagiu i-a replicat ca banii provin de pe statul de plata al Bancii Mondiale, a carei angajata a fost pentru o vreme. Disputa electorala dintre cei doi, care era la un pas de a se termina in justitie, a continuat, Anca Boagiu afirmand despre Ontanu, pe mai multe posturi TV, ca ar face parte dintr-o retea internationala de trafic cu copii. Ulterior, dupa ce Ontanu a devenit edilul Sectorului 2, Anca Boagiu l-a sunat si si-a cerut scuze, rugandu-l sa puna capat conflictului. Dupa numirea ca ministru al Integrarii Europene, Anca Boagiu nu s-a mai aflat in prim-planul presei din alt punct de vedere decat cel al postului pe care l-a preluat. In prezent, nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca ascensiunea profesionala si politica a Ancai Boagiu s-a datorat in buna masura lui Traian Basescu. Principiile integrarii MIE si criteriile de aderare Ministerul Integrarii se constituie intr-un translator al termenilor specifici creati de Uniunea Europeana - un nou jargon creat de birocratia de la Bruxelles. Principiile de functionare sunt codificate in cadrul criteriilor de aderare la Uniunea Europeana, cunoscute si sub denumirea de criteriile de la Copenhaga. Aceste principii tind sa asigure membrii mai vechi ai comunitatii ca noii veniti nu vor destabiliza Uniunea. La Consiliul European de la Copenhaga din 1993 Uniunea a facut un pas decisiv catre extindere, convenind ca "statele asociate din Europa centrala si de est sa devina membri ai Uniunii Europene daca o cerere este formulata in acest sens". In ceea ce priveste planificarea, Consiliul European a hotarat ca "aderarea sa aiba loc de indata ce tarille asociate au capacitatea sa duca la indeplinire obligatiile de stat membru prin satisfacerea conditiilor economice si politice stabilite." Tot cu aceasta ocazie au fost formulate "criteriile de la Copenhaga". In formularea lor clasica criteriile de la Copenhaga suna astfel - statul candidat trebuie sa asigure: stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si protectia minoritatilor; existenta unei economii de piata functionale si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana; capacitatea de asumare a obligatiilor de stat membru, inclusiv cele privind aderarea la obiectivele uniunii politice, economice si monetare. Progresele Romaniei in respectarea acestor conditii au fost prezentate anual in cadrul unor rapoarte de monitorizare ale Comisiei Europene, rapoarte care au prezentat de fiecare data (in mod eufemistico-diplomatic) coruptia ca fiind principala cauza a intarzierii reformelor. Ministerul Integrarii Europene si-a asumat ca sarcina traducerea in legislatia si administratia romaneasca a acestor principii insa au trecut deja 12 ani de la enuntarea lor si in ciuda experientei mai multor state care au aderat intre timp la Uniunea Europeana - criteriile de la Copenhaga mai au mult pana sa devina o parte integranta a societatii romanesti. Parcursul politic Ascensiune spectaculoasa pe plan politic si profesional Ascensiunea politica si profesionala a Ancai Boagiu a fost una spectaculoasa, aceasta reusind sa devina, in guvernarea CDR, ministru peste Transporturi, la doar 32 de ani. Nascuta la 30 noiembrie 1968, Anca Daniela Boagiu a absolvit in 1995 Facultatea de Constructii -Sectia Hidrotehnica din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta. Este necasatorita si are un copil infiat. Actualul ministru al Integrarii Europene are in spate sapte ani de experienta in colaborarea cu institutii financiare internationale renumite ca Banca Mondiala, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, PHARE si FMI. Din 2004, Anca Boagiu a devenit deputat de Bucuresti, fiind si vicepresedinte al Comisiei Parlamentului Romaniei pentru Integrare Europeana, secretar al Comisiei de Industrii si Servicii; reprezentant al PD in Grupul de Lucru al Parlamentarilor Europeni pe probleme de Pact de Stabilitate; membru al Comitetului Parlamentar Mixt Romania - UE si membru al retelei parlamentare Europene. In perioada 2000-2004 a fost, de asemenea, deputat in circumscriptia Bucuresti. Pentru romani, Anca Boagiu a devenit cunoscuta in perioada iunie-decembrie 2000, cand a ocupat functia de ministru al Transporturilor, inlocuindu-l pe Traian Basescu, dupa ce acesta a castigat fotoliul de primar al Capitalei. Alianta DA si-a incercat sansele cu Boagiu, la alegerile locale din 2004, cand aceasta a candidat la Primaria Sectorului 2. Anca Boagiu a pierdut postul de edil in favoarea lui Neculai Ontanu, candidatul PSD. Doamna Boagiu si-a inceput cariera profesionala in decembrie 1994, la Compania S.E.Co.L. Sp.A (Italia) unde a lucrat ca asistent director general. Incepand cu februarie 1996, timp de un an, ea a fost expert in cadrul Serviciului de contractare la Administratia Nationala a Drumurilor. Din mai 1997 pana in 2000 a lucrat in Ministerul Transporturilor, iar in perioada 1996-1997 a fost angajata la Administratia Nationala a Drumurilor. Pe linie politica, Anca Boagiu este vicepresedintele Biroului Permanent National al Partidului Democrat, este membru al Consiliului National de coordonare al Aliantei DA PNL - PD si detine functia de presedinte al Organizatiei de femei a PD Sector 2 Bucuresti.

Pagini realizate de Luciana POP