Un cuplu de adolescenti in curs de maturizare si o femeie care le-ar putea fi mama - mama lui. Ei fara o letcaie, ea cu un apartament super-luxos, masina si serviciu de expert contabil. O vizita nocturna si cam dubioasa in casa femeii, care devine din ce in ce mai ciudata si ia sfarsit a doua zi dimineata, la venirea politiei. Teoretic, "Ob so oder so" - titlu tradus de perechea Vlad Massaci-Cristi Juncu sub forma "Cum o fi" - e o piesa pentru adolescenti (si parintii lor). Practic, preocuparile socio-comportamentale ale dramaturgului german Oliver Bukowski (de formatie socio-psiholog, cu un doctorat in stiinte sociale) fac si aici subiectul central al textului, care devine astfel o subtila confruntare a doua lumi, amandoua tarate. In versiunea regizorului Radu Dragomirescu, care-a avut premiera recent, Bogdan Dumitrescu e Nick, un tanar fara capatai, cu o mansarda paradita, ceva simt al (auto)ironiei, o prietena de data recenta si cam zero experienta sexuala. Antoaneta Cojocaru e Mona, mai emancipata decat iubitul ei, mai concret-pragmatica, dar departe de a fi o lumina de inteligenta. Iar de subtilitati in comunicare nici o sansa sa se prinda. Mona si Nick fac impreuna o descindere nepermis de tarzie acasa la - spune Nick - mama lui (care, sigur, nu e acolo). Dar care apare si nu da semne c-ar fi prea incantata de musafiri. Intre ea (Emilia Dobrin) si Nick stau multe secrete, cam prea multe pentru doi oameni care nu facusera niciodata cunostinta unul cu celalalt. De aici incolo - de-a lungul jocului de-a soarecele si pisica dintre Nick si experta contabila -, spectacolul de la ACT incepe sa scartaie. Sunt acolo subtilitati si sugestii de istorii personale, motivatii ale unor comportamente atipice (existenta de Mr. Hyde si Dr. Jekill a unei experte contabile care se deghizeaza zilnic in... ea insasi cu douazeci de ani mai inainte) pe care montarea nu reuseste sa le clarifice. "Cum o fi" - altfel, un spectacol cu un decor interesant (al lui Viaceslav Vutcariov) si actori care nu gafeaza - pierde din coerenta in partea a doua, cea a jocului psihologic dintre tanarul necopt, dar smecher, si femeia neurastenizata de singuratate, in care sta tocmai miza, atata cata e, a textului lui Bukowski. Si devine, in consecinta, greu de urmarit: prea complicat pentru interpretarea cea mai simpla a faptelor, nu destul de aprofundat relational pentru varianta adancimilor comportamentale. Ceea ce e, insa, minunat in "aparitia" acestui spectacol la ACT e faptul ca se potriveste foarte bine cu montarile din programul teatrului, de la "American Buffalo" la "La tara", o serie intreaga de spectacole "de camera", pe texte occidentale contemporane, explorand comportamente si psihologii actuale mai degraba decat mizand pe mari confruntari. S-ar prea putea ca, in curand, ACT-ul - care nu e un teatru de repertoriu - sa fie singurul din Bucuresti cu un program repertorial coerent. Teatrul ACT/ Fabrica de Teatru, Bucuresti * "Cum o fi" de Oliver Bukowski * Traducere de Vlad Massaci si Cristi Juncu * Regia: Radu Dragomirescu * Scenografia: Viaceslav Vutcariov * Cu: Bogdan Dumitrescu, Emilia Dobrin, Antoaneta Cojocaru

Iulia POPOVICI