Daca in literatura iritarea "face versuri", in sensul ca poate deveni expresiva, in politica romaneasca ea nu face decat valuri, da' si alea foarte mici. Iar cel mai iritat om politic din ultima vreme e Ion Iliescu. Debarcat in urma unui mismas cam ordinar din fruntea prezumtiva a PSD-ului si lasat in deriva in barca senatoriala a partidului pe care l-a dus pe cele mai inalte culmi de regres si coruptie, ex-chiriasul Cotrocenilor nu poate accepta in ruptul capului ca, politic, si-a trait traiul si si-a mancat malaiul. Vinerea trecuta, intr-o incercare disperata de a reveni in prim-plan, a anuntat crearea unui nou pol social. Acuma, ce-nseamna exact polul asta, ce functionalitate practica are, pe cine va coagula in jurul lui, inca nu m-am lamurit. Probabil, asa cum au sugerat unii comentatori in presa scrisa, el se adreseaza tot traditionalelor categorii sociale "iliesciene": pensionari, someri, fosti CAP-isti, in general dezmostenitii soartei de dupa 1989. Dar ceea ce m-a amuzat pe mine in aceasta actiune de tip "guvern Cismigiu" este ca Ion Iliescu s-a gandit sa si-l asocieze in demersul sau pe cine credeti? Pe Petre Roman! Si poate ca are dreptate: Petre Roman e si el un "dezmostenit". Chiar unul dublu. O data l-a "dezmostenit", ajutat de Miron Cozma, chiar Ion Iliescu, in 1991, a doua oara, mai incoace, Traian Basescu. Asa ca fostul nostru prim-ministru cunoaste bine problemele stangii. Mai mult, Domnia-Sa se-nscrie si-n categoria defavorizatilor de dinainte de 1990, de vreme ce, asa cum a sustinut intr-un celebru interviu, pe timpul odioasei dictaturi a fost nevoit sa-si hraneasca familia mai mult din vanat. Culmea e ca astazi, din cauza blestematei de gripe aviare, nici asta nu mai poate face. Asa ca, in vremuri de foamete, un pol social da totdeauna bine.