Mihai TANASESCU 

Optimismul manifestat, la inceputul lui 2005, de catre actualul Guvern, prin prognozarea unei cresteri economice de peste 6%, s-a sfarsit. Incet, incet, autoritatile au inceput sa intrevada o scadere a ritmului cresterii economice, datorat mai multor factori. Astfel, la jumatatea anului, dupa un recul al cresterii economice in trimestrul al doilea, prognozele au inceput sa fie mai temperate, ele situandu-se in jurul cifrei de 5,5%. Revizuirea de toamna a acestui indicator ne arata insa ca tinta propusa de actualul Guvern, pentru acest an a crescut, ea situandu-se la 5,7%. Atentie, pentru a realiza acest obiectiv, in conditiile unei medii a primului semestru de 4,9%, ar trebui ca economia romaneasca sa inregistreze cresteri situate intre 7% si 7,5% in trimestrele al treilea si al patrulea. Acest lucru este aproape imposibil de realizat. In primul rand, pentru ca pe primele 9 luni ale acestui an productia industriala � ca factor determinant al cresterii economice � inregistreaza o crestere fata de anul trecut, de doar 1%-1,5%. In al doilea rand, in a doua jumatate a anului, asistam la o deteriorare accentuata a cresterii productivitatii muncii, care se traduce printr-o competitivitate mai slaba si, implicit, la o reducere a valorii adaugate in cresterea economica. Un al treilea element este legat de productia agricola. Inundatiile inregistrate in primavara si vara acestui an determina o scadere dramatica a productiei agricole care va afecta negativ cresterea economica pentru 2005. Acestea sunt principalele trei argumente care ma determina sa cred ca trimesestrele III si IV vor inregistra cresteri economice modeste cuprinse intre 3% si 4% (in special pe seama serviciilor). Este evident ca, in aceasta situatie, nu poate fi compensat decalajul din primul semestru, iar tinta optimista a Guvernului nu poate fi atinsa. De aceea, o prognoza realista pentru cresterea economica din acest an se poate situa intre 3% si 3,5%, cu mult sub cea inregistrata in anul 2004 (8,3%). O posibila crestere a Produsului Intern Brut poate sa fie determinata de aprecierea monedei nationale. Sa nu uitam ca acest proces de apreciere, datorat, in principal, fluxurilor financiare inregistrate, poate sa fie urmat de o depreciere semnificativa, in conditiile in care productivitatea muncii isi va continua ritmul descrescator. Un studiu recent al Bancii Mondiale arata ca diminuarea gradului de saracie din Romania trebuie sa aiba la baza o crestere economica sustenabila, de peste 8% in fiecare an. Saracia, in special cea extrema, s-a dovedit a fi in Romania o problema deosebita de-a lungul timpului. La nivelul anului 2000 reprezenta aproximativ 35% din populatia Romaniei, ajungand la 20% la inceputul anului 2005 tocmai datorita cresterii economice sustinute. Prin urmare, efectele cresterii economice modeste din acest an vor fi resimtite de catre toti romanii. Analiza proiectului de buget pentru 2006, precum si a corelatiilor macroeconomice, arata ca si tinta preconizata de catre Guvern, pentru anul urmator, este mult prea ambitioasa. Trebuie sa tinem cont de realitatile anului 2005, cand rata inflatiei depaseste prognozele initiale, cand productia industriala are un ritm de crestere de doar 1%-1,5%, iar productivitatea muncii este de cateva ori mai mica decat in anul 2004. Ne putem astepta ca la sfarsitul anului 2006 cresterea economica sa nu depaseasca 4%-4,5%. In asemenea conditii, este putin probabil ca Romania, adoptand astfel de politici bugetare care conduc la cresteri economice timide, sa poata micsora decalajul fata de celelalte tari din Uniunea Europeana.