Ziua Logo
  Nr. 3453 de vineri, 14 octombrie 2005 
 Cauta:  
  Detalii »
Catalogul ministrilor
economia.ro dupa I.C. Seres
Unul dintre cei mai tineri membri ai Cabinetului Tariceanu este cel care gestioneaza activitatea Ministerului Economiei si Comertului (MEC), Ioan Codrut Seres. Tanar si neexperimentat, ar spune unii. Si, in conformitate cu datele premergatoare investirii, asa s-ar putea crede. Daca luam, spre exemplu, articolele aparute anul trecut in cotidianul ZIUA (unul dintre cotidienele in care subiectele politice sunt printre cele mai importante), Seres a avut o prestatie slaba, spre inexistenta. Practic, in tot anul 2004 (an electoral, de altfel), despre Codrut Seres au aparut 53 de articole. Spre comparatie, despre seful sau de partid, Dan Voiculescu, ZIUA a scris 181 de articole. Cert este ca toata lumea l-a privit pe Codrut Seres ca pe "pupilul" lui Dan Voiculescu, acesta fiind, in opinia unora, singurul merit pentru care a fost desemnat sa "pastoreasca" unul dintre cele mai importante ministere din Romania. Inca mai are de "lucrat" sa demonstreze ca nu sta sub "aripa ocrotitoare" a lui Voiculescu.
Promisiuni din Programul de guvernare
Ambitie DA
Prin cooptarea la guvernare, Partidul Conservator (fost Umanist) si-a insusit Programul de guvernare al Aliantei DA - PNL-PD. Acesta prevede, pentru sectorul minier, accelerarea aplicarii Strategiei de dezvoltare a acestei industrii, cu accent deosebit asupra demararii procedurilor de privatizare a unitatilor ce pot prezenta un interes investitional. De asemenea, propune valorificarea produselor miniere in conditiile unei piete libere (aceasta fiind posibila prin corelarea pretului huilei si lignitului la paritatea calitatii carbunilor din import - puterea calorifica a carbunelui importat fiind de 6000 kcal/kg). In plus, specifica si schimbarea sistemului de acordare a subventiei de la productia bruta la gigacalorie. "Actualul sistem nu incurajeaza exploatarea unui carbune de calitate, atata timp cat este subventionata o mare parte din masa miniera extrasa fara a se face distinctie intre valorificabil si exploatat. In acest mod nu este incurajata calitatea produsului, ci cantitatea acestuia, cu efecte majore in incadrarea in prevederile contractuale", se arata in Programul de guvernare.
Romgaz la privatizare
In privinta sectorul productiei si transportului gazelor, primul punct al Programului prevede privatizarea principalului producator, Romgaz. De asemenea, se prevede, printre altele, si clarificarea statutului legal al sistemului de transport pe conducte al gazelor naturale. "Aceasta prevedere, cuprinsa in legislatia actuala, a fost si este principala piedica in accesarea unor fonduri private, in reabilitarea si/sau dezvoltarea sistemului national de transport pe conducte si acceptarea Romaniei ca un partener credibil in tranzitul cu titei din Marea Baltica spre vestul Europei", se explica in Programul de guvernare. In plus, se prevede concesionarea dreptului de utilizare a sistemului de transport pe conducte magistrale si a capacitatilor de inmagazinare. De asemenea, se propune diversificarea surselor din import, ca siguranta a aprovizionarii cu gaze, diversificarea importurilor din Federatia Rusa prin intermediul unor noi interconectari (Ungheni), interconectarea sistemului national de transport in partea vestica a tarii (Arad, Oradea) in vederea asigurarii unei a doua surse de import (Marea Nordului), participarea la realizarea conductei de tranzit Turcia-Austria pe traseul Bulgaria-Romania-Ungaria (proiectul Nabucco), precum si trecerea la contracte de import pe termen lung de tip "take or pay".
Bursa de energie la Bucuresti
La capitolul "Sectorul productiei, transportului si distributiei de energie electrica si termica", Programul de guvernare prevede privatizarea companiilor de productie si distributie, catre investitori strategici, demararea privatizarii productiei, inchiderea unor capacitati nerentabile, organizarea bursei pentru energie, formarea pietei energetice regionale in spatiul sud-est european, promovarea investitiilor private in noi capacitati de productie bazate pe cogenerare si resurse naturale nepoluante (hidro, solar, eolian) cu luarea in considerare a impactului social si protectia mediului, reanalizarea planurilor de restructurare a Termoelectrica, inchideri de capacitati nerentabile si solutii de privatizare mixte hidro-termo. De asemenea, se prevede, printre altele, ofertarea pentru concesionare sau privatizare a celor 25 de hidrocentrale nefinalizate si privatizarea micro-hidrocentralelor, precum si asigurarea pentru centralele in cogenerare a unui regim de baza dictat de energia termica si electrica. De altfel, Programul prevede elaborarea unei strategii integrate privind privatizarea sectorului energetic, precum si privatizarea societatilor din industria de aparare.
ANRGN si ANRE sub controlul Parlamentului
Programul de guvernare mai prevede, printre altele, clarificarea statutului, atributiilor si structurii tuturor autoritatilor de reglementare din domeniu si trecerea sub controlul comisiilor de specialitate ale Parlamentului a tuturor autoritatilor de reglementare. Pentru eliminarea distorsiunilor care afecteaza concurenta pe piata, Programul de guvernare prevede intarirea disciplinei financiare in vederea reducerii arieratelor din domeniul energetic, adoptarea unor metodologii de calcul al preturilor si tarifelor care sa permita reflectarea reala a influentei serviciilor in structura costurilor. De asemenea, se vorbeste despre deschiderea si liberalizarea pietei energiei prin asigurarea accesului nediscriminatoriu (al tertilor) la piata, precum si eliminarea relatiilor directe intre transportator si consumator, continuarea acreditarii/reacreditarii societatilor eligibile.
Programul prevede si "cresterea gradului de liberalizare a pietei gazelor de la circa 40%, cat se estimeaza ca va fi la sfarsitul anului 2004, la 100%, in anul aderarii 2007". Programul prevede preluarea rentei hidro de catre stat, prin intermediul pretului apei, si utilizarea acesteia pentru compensarea cresterilor de preturi la populatie (se vor elimina tarifele preferentiale si se vor inlocui cu ajutoare familiale), promovarea energiilor regenerabile si protectia mediului.
In privinta politicilor comerciale, Programul de guvernare prevede, printre altele, cresterea ponderii exporturilor romanesti de produse industriale in comertul mondial prin gasirea unor nise de piata pentru acestea, in special pentru produsele cu grad avansat de prelucrare, acordarea de garantii de risc comercial sau necomercial, promovarea exportului de capital, precum si cresterea volumului de investitii straine in Romania, prin asigurarea unui climat investitional, stimulativ si predictibil.
Promisiuni personale
Romania, pol de putere energetic
In momentul in care a fost investit, Ioan Codrut Seres a declarat ca va aplica Programul de guvernare, ca va continua restructurarea, reorganizarea si privatizarile in sectorul energetic. De fapt, noul ministru al Economiei a continuat politica lui Dan Ioan Popescu, care a continuat politica lui Radu Berceanu. "Obiectivul nostru principal, asumat si prin Programul de guvernare, este recunoasterea si impunerea Romaniei ca pol de putere energetic pe piata est-europeana. Aici nu este vorba de obsesii privind statutul nostru de lider regional, ci de o dimensiune pur concurentiala, de natura tehnica. Intentionam ca piata nationala de energie sa devina piata regionala de energie", a mai spus Seres. De altfel, s-a aprobat Strategia Nationala in domeniul energetic pentru perioada pana in anul 2015, care prevede investitii de aproape 10 miliarde de euro in acest domeniu. De remarcat, circa 75% din fonduri ar trebui sa provina din surse private. "Marele nostru obiectiv ramane privatizarea societatilor, dar pe baza unei strategii integrate. Adica nu vindem la bucata, ci fiecare privatizare trebuie sa consolideze Sistemul Energetic National si sa-l pastreze functional ca sistem", a mai promis Seres.
Ce a realizat in 9 luni
Patrimoniu de 5,7 miliarde de euro
In prezent, patrimoniul MEC este de aproximativ 5,7 miliarde de euro, avand in subordine sau coordonare opt societati nationale, sase companii nationale, 52 de societati comerciale, doua regii autonome, opt institute nationale de cercetare si dezvoltare si 65 de filiale ale agentilor economici. Conform Programului de guvernare, MEC, sub conducerea lui Seres a continuat implementarea unor masuri care tin de instrumentele de piata specifice sectorului energetic, cum sunt, printre altele, asigurarea unui tratament nediscriminatoriu tuturor participantilor la piata angro de energie prin asigurarea unui acces nediscriminatoriu la retelele de gaze si electricitate, in regim reglementat, promovarea surselor regenerabile de energie si a cogenerarii de inalta eficienta prin Regulamentul de certificare a energiei produse din surse regenerabile. Printre masurile de restructurare luate de la preluarea guvernarii se numara deschiderea pietei energiei electrice pentru toti consumatorii industriali, promovarea bursei de energie, precum si asigurarea de catre OPCOM a unor tranzactii din ce in ce mai importante. "Am luat initiativa de a invita ca actionar in OPCOM o prestigioasa structura de bursa de energie, respectiv NORDPOOL, care va da credibilitate si mai mare bursei de la Bucuresti de a fi recunoscuta si acceptata de restul tarilor din sud-estul Europei", a afirmat Codrut Seres.
Totul la privatizare
Practic, toate companiile din subordinea MEC sunt in curs de privatizare sau se pregatesc pentru acest proces. Un numar de 13 mari banci si consortii au fost incluse pe lista scurta de precalificare pentru acordarea contractului de consultanta in privatizarea companiei Romgaz. In ceea ce priveste distributia de gaze, aceasta este complet privatizata, Distrigaz Nord si Distrigaz Sud au trecut, la inceputul verii, in proprietatea noilor patroni, E.ON/Ruhrgas si, respectiv, Gaz de France. Reprezentantii MEC au semnat cu consortiul Deloitte Central Europe Limited (Cipru) si Fondul Romano-American de Investitii un contract pentru servicii de consultanta financiara in vederea privatizarii complexelor energetice Craiova si Rovinari. Ministrul Codrut Seres a estimat ca procesul de privatizare a celor doua unitati ar urma sa fie finalizat la inceputul anului viitor. Se preconizeaza ca primul complex energetic privatizat sa fie cel de la Turceni. Anul trecut, statul a selectat un singur consultant pentru privatizare, firma Deloitte & Touche pentru complexul Turceni.
Tot in domeniul producerii energiei electrice, a demarat privatizarea unor microhidrocentrale. Hidroelectrica va scoate la vanzare trei grupe de microhidrocentrale in bazinul raurilor Doftana, Horezu si Manaileasa, la un pret de oferta situat la o valoare totala de 9,5 milioane de euro si obligatii investitionale de 1,75 milioane de euro, licitatiile de adjudecare urmand sa aiba loc la sfarsitul lunii octombrie si inceputul lunii noiembrie. Si compania - mama, Hidroelectrica, investeste in dezvoltare si retehnologizare. Un proiect se refera la retehnologizarea hidrocentralei Lotru-Ciunget, pentru care Banca Mondiala a acordat un credit de 673 de miliarde de lei. Hidroelectrica a anuntat deja firmele pre-calificate in procesul de selectie a Contractorului General pentru realizarea acestui proiect, precum si lista scurta a companiilor care vor sa asigure servicii de consultanta. In plus, Hidroelectrica se pregateste pentru momentul in care va fi gata si Unitatea 2 de la Cernavoda prin construirea unei hidrocentrale reversibile la Tarnita (jud. Cluj). In acest sens, au demarat deja activitatile premergatoare initierii procesului de alegere a consultantului pentru acest proiect cu o valoare estimata la un miliard de euro.
Celalalt producator de energie, Termoelectrica, continua investitiile. Sucursala Electrocentrale Bucuresti (Elcen) va realiza, impreuna cu compania franceza Dalkia un grup nou de cogenerare (n.r - producere in comun a energiei electrice si termice) la centrala Grozavesti, care ar putea reduce costul pe MWh cu valori cuprinse intre 12 si 15 dolari. De asemenea, compania austriaca VA Tech Hydro, preluata din februarie 2005 de conglomeratul german Siemens, a anuntat ca va construi un nou grup la termocentrala Bucuresti Vest, in baza unui contract de 135 de milioane de euro semnat cu proprietarul centralei, Elcen. "In ceea ce priveste situatia pe termen lung a Termoelectrica, a fost demarata o analiza aprofundata a regruparii activelor termo-hidro. Scopurile regruparii sunt crearea unui sector al energiei electrice cu adevarat competitiv pe piata specializata, asigurarea functionarii SEN in conditii de siguranta si calitate", conform ministrului Seres.
Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavoda, a investit peste 4000 de miliarde lei, in primele sapte luni ale anului, in finalizarea Unitatii 2.
In ceea ce priveste distributiile de energie electrica, lucrurile merg in continuare. Astfel, la inceputul verii, s-a finalizat tranzactia privind Electrica Banat si Dobrogea, cele doua societati trecand in proprietatea grupului italian Enel. Pe 3 si 4 octombrie Electrica Moldova a trecut in proprietatea concernului german E.ON, iar Electrica Oltenia - la compania ceha CEZ. Recent, a demarat si procesul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, societate care deserveste Bucurestiul si judetele Ilfov si Giurgiu, la termenul limita, 10 dintre cele mai mari companii din lume depunand scrisori de intentie. Procesul de selectie a consultantului pentru privatizarea ultimelor trei filiale ale Electrica - Muntenia Nord, Transilvania Sud si Transilvania Nord, se desfasoara cu asistenta Phare, pe lista scurta fiind selectate 8 oferte, privatizarea celor 3 societati urmand sa se finalizeze anul viitor.
Transgaz si Transelectrica la BVB
Desi e "pus" pe privatizare, nu toate companiile din subordinea lui Seres vor trece in proprietate privata. Printre acestea se numara Transelectrica si Transgaz, care opereaza sistemele nationale de transport al energiei electrice si al gazului natural. Guvernul a aprobat o propunere a MEC privind majorarea de la 5% la 10% a pachetelor de actiuni la Transelectrica si Transgaz care vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in cursul acestui an. Transelectrica a incheiat un contract de consultanta, desemnand consortiul format din Alpha Finance Romania, Raiffeisen Capital Investments si BRD Securities pentru pregatirea ofertei publice. In ceea ce priveste Transgaz, recent a fost publicat anuntul privind licitatia pentru desemnarea consultantului. Pe de alta parte, fostii proprietari ai caselor nationalizate care doresc sa fie despagubiti prin actiuni la o serie de societati din cadrul MEC au putut solicita acest drept pana la intrarea in vigoare a Legii 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei. Statul a aprobat acordarea de despagubiri sub forma de actiuni reprezentand 5% din capitalul Transgaz si Transelectrica, si 20% din titlurile societatilor Minbucovina Vatra Dornei, Miniera Banat Anina, Baita Stei si Cuprumin Abrud. Pentru Transelectrica, cererile au acoperit 136% din cota disponibila, in timp ce pentru Transgaz solicitarile au depasit de doua ori nivelul alocat. In schimb, pentru Cuprumin nu a fost inregistrata nici o solicitare, Minbucovina a avut cereri care reprezinta doar 6,26% din capitalul disponibil, la Baita Stei au fost solicitari care insumeaza 1,47% din cota alocata, iar la Miniera Banat Anina solicitarile se situeaza sub 1% din nivelul disponibil. In plus, prin Legea privind despagubirea fostilor proprietari, pe lista societatilor ale caror active vor fi transferate la Fondul "Proprietatea" au fost incluse si unele dintre cele aflate in portofoliul MEC: Transelectrica, Romgaz si Transgaz (cu cate 15% din actiuni), Petrom, Oil Terminal si Conpet (cu 10% din actiuni), Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Moldova, Oltenia, Dobrogea, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Transilvania Sud, Banat, Electrica Transilvania Nord (cu cate 12% din actiuni), Hidroelectrica si Nuclearelectrica (cu cate 20% din actiuni), complexele energetice Turceni, Craiova si Rovinari (cu cate 15% din actiuni).
MEC continua privatizarile si in celelalte domenii. Astfel, actiunile detinute de stat la producatorul de fibre sintetice Melana IV Savinesti vor fi vandute prin negociere, investitorii interesati de privatizarea societatii avand posibilitatea sa depuna oferte finale pana pe 12 octombrie.
Vanzare, restructurare si investitii
De asemenea, MEC a scos la vanzare, prin licitatie publica, pachetul de actiuni reprezentand 100% din capitalul social al Santierului Naval Mangalia, pretul de pornire fiind stabilit la 12,7 milioane de lei (circa 3,5 milioane de euro). MEC a anuntat si demararea procesului de vanzare catre investitori strategici a 72,9% din actiunile Romaero si 80,93% la Avioane Craiova.
In industria miniera continua restructurarea. Astfel, un numar de 34 de mine a caror activitate a fost oprita anul trecut urmeaza sa intre intr-un program de ecologizare, fondurile fiind asigurate printr-un imprumut contractat de la Banca Mondiala. Peste 7800 de angajati din 14 companii aflate in subordinea MEC vor fi disponibilizati in acest an, cei mai multi din industria miniera, dar si de la complexele energetice.
Un alt domeniu in care MEC s-a implicat este cel al traseelor pan-europene de transport al gazelor si titeiului. Astfel, Romania s-a implicat in proiectul Nabucco, privind alimentarea cu gaze a Europei din zona Marii Caspice si a Orientului Mijlociu. De asemenea, s-au pus bazele demararii proiectului de constructie a unei conducte petroliere, Constanta - Omisalj - Trieste, care va alimenta Europa cu titei caspic.
Reactii in situatii de criza
Reactii tarzii si anapoda
In comparatie cu inundatiile, situatiile de criza prin care a trecut Seres nici nu conteaza. Totusi, fiecare scandal in care a fost implicat reprezinta o criza in sine. Iar reactiile lui nu au fost dintre cele mai fericite. Cand ANRGN a hotarat introducerea abonamentului la gaze, mai intai a incercat sa explice ca abonamentul reprezinta o conditie asumata pentru aderarea la UE, apoi, ca asa scrie in contractul de privatizare a distributiilor de gaze. Pana la urma a conchis ca nu e treaba lui (ceea ce e real!). In privinta preturilor la carburanti, Codrut Seres a reactionat la fel de greu, dupa presedintele Basescu si Consiliul Concurentei, desi, prin MEC, are in proprietate 40% din Petrom. Mai mult, a declarat ca statul roman nu are nici o parghie pentru stabilirea preturilor carburantilor, mai putin modificarea taxelor incluse in pretul "la pompa". Pana la urma, si-a facut treaba si a reusit sa obtina de la OMV, patronul Petrom, o modificare a preturilor la doua saptamani, si nu de doua ori pe saptamana. Poate ca singura reactie normala (desi tot unde nu e treaba lui) este cea privind introducerea abonamentului la caldura si apa calda. In aceasta privinta a fost categoric: atata timp cat nu exista contorizare individuala, nu poate fi vorba de modificarea contractelor existente. Ceea ce inseamna ca, in momente de criza, uneori reactioneaza tarziu si unde "nu-i fierbe oala"!
Scandaluri in mass-media
"Victima colaterala"
Inainte de a deveni ministru, Codrut Seres era aproape un necunoscut pentru romani. Avant in vedere "dimensiunile" partidului din care face parte, Conservator (fost Umanist), nici nu-i de mirare. Pentru ca nimeni nu-l prea cunostea, nici nu a fost implicat mediatic in cine stie ce scandaluri. Sau, daca a aparut in scandaluri, a fost numai o "paguba colaterala" a sefului sau de partid, Dan Voiculescu, celebru in special prin activitatea depusa la firma Crescent in timpul regimului comunist si banuit ca si-a cladit imperiul mediatic si de afaceri din banii fostei Securitati. In rest, Codrut Seres este ceea ce s-ar putea numi "un baiat bun". Tocmai pentru ca este tanar si neimplicat in scandaluri, Partidul Umanist l-a propus, anul trecut, candidat la Presedintie, probabil mergand pe principiul "mai bine fara imagine, decat cu una sifonata". Chiar in declaratia sa, care apare in materialele de publicitate electorala sta scris: " Probabil nu ma cunosti (n.r. - adresare facuta cetatenilor) - sunt tanar si numele meu nu este �celebru� in scandaluri politice". In plus, scria in materialele electorale: "Acum, in 2004, cred ca a venit vremea sa inlocuim politicienii corupti cu oameni noi, cu tineri scoliti, cu respect fata de oameni si dornici de munca". Si, la un moment dat, Seres era creditat cu 3% din optiunile de vot pentru Presedintie, asta pana cand a renuntat la cursa electorala in favoarea lui Adrian Nastase, candidatul PSD, cu care PUR avea un aranjament politic.
Si dupa ce a fost "uns" ministru al Economiei, scandaluri au fost tot in legatura cu "apartenenta" sa la grupul Voiculescu.
Conflicte
ca sa nu ne plictisim
In privinta imaginii, Codrut Seres sta un pic mai bine decat la inceputul mandatului: sunt oameni care au auzit de el, printre altii presedintele Basescu si premierul Tariceanu. Primul i-a reprosat politica in domeniul energetic, iar cel de-al doilea - inertia in privinta comertului exterior. De fapt, probabil ca sa se "alunge monotonia", n-a trecut o luna fara un scandal legat direct sau indirect de ministrul Seres. Prima data, Traian Basescu a catalogat drept "imorala" solutia cooptarii la guvernare a Partidului Umanist. Apoi, presedintele a criticat liberalizarea in graba a pietei de energie (care s-a deschis, de altfel, conform Programului de guvernare), inainte de termenele asumate de Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana. Problema, conform presedintelui Basescu, o constituie modul in care se face accesul la oferta celor mai competitivi producatori romani, intre care un loc de frunte il ocupa Hidroelectrica. Liberalizarea facuta fara o Lege a energiei adaptata la conditiile pietei favorizeaza, potrivit presedintelui, concentrarea intregii cantitati de energie electrica livrata pe piata libera in mainile unor "firme importante sau prietene". Codrut Seres a explicat, pe de alta parte, ca Presedintia a fost informata in privinta contractelor de export de energie ale Hidroelectrica si liberalizarea pietei de energie, ca Hidroelectrica este controlata de Curtea de Conturi si ca, avand in vedere conditiile concurentiale din piata, nu se pot pune "la avizier" preturile de livrare. Tot presedintele Basescu a lansat o alta "bomba": el a avertizat asupra pericolului ca oameni din Executiv sa intre sub influenta unor grupuri de interese economice, iar surse confidentiale au declarat ca aprecierile negative ale Cotrocenilor au vizat Ministerul Economiei condus de Codrut Seres, membru al partidului lui Dan Voiculescu. Pana la urma, lucrurile s-au lamurit. Atat de contestata liberalizare a pietei energiei avea, intr-adevar, in spate, dupa cum scria si cotidianul ZIUA, un grup de interese: al Presedintiei. Alro Slatina, desi avea un contract de achizitie a energiei electrice, trebuia sa cumpere curent ieftin, direct de la producatorul Hidroelectrica. Si cum un contract nu poate fi reziliat dupa cum ii convine uneia sau alteia din parti, patronii combinatului au apelat la prieteni: consilierul prezidential Theodor Stolojan. Si, dupa cum se vede treaba, si la seful acestuia, presedintele Traian Basescu. Seres a fost, o data in plus, o "victima colaterala".
Un alt scandal in care a fost implicat este cel privind preturile "la pompa" ale carburantilor Petrom. Reamintim, de la sfarsitul anului trecut, Petrom a trecut in proprietatea grupului austriac OMV, pentru 51% din actiuni fiind platite aproape 1,5 miliarde de euro. Cum piata mondiala a petrolului a cunoscut, de la inceputul anului, cresteri continue, culminand cu pretul de 70,85 dolari/baril, Petrom a majorat, aproape constant, pretul carburantilor in statiile proprii. Uraganul Katrina s-a resimtit si la Bucuresti, cand Petrom a crescut, in patru zile, pretul unui litru de benzina cu circa 1600 de lei. A fost nevoie de interventia presedintelui Basescu si a Consiliului Concurentei pentru ca Petrom sa reduca preturile. Totusi, presedintele OMV si al Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer, a afirmat ca preturile "la pompa" tin cont de cele internationale, si nu de dorinta sau vointa presedintelui Romaniei. De altfel, ministrul Seres a declarat ca statul roman nu poate influenta pretul carburantilor Petrom. In final, si-a impus punctul de vedere, iar acum conducerea Petrom si-a schimbat politica de preturi.
Ministrul Ioan Codrut Seres � cum rezulta din scripte
La Economie, via Antena 1 prin PUR
Ioan Codrut Seres s-a nascut la 2 august 1969, in orasul Zalau, jud. Salaj si este necasatorit. Din 1988 pana in 1993 a urmat cursurile Academiei de Tehnica Militara, pe care le-a absolvit ca sef de promotie, devenind inginer mecanic. In anii 1998 si 1999 a urmat Programul MBA Romano-Canadian, sectia Marketing, pe care l-a absolvit "Magna Cum Laudae". Nu sunt singurele cursuri de pregatire profesionala pe care le-a urmat. Astfel, in anii 2001 si 2002, a urmat cursurile de Comunicare Strategica la The Graduate School of Management and Foundation for International Training, Canada, cele de Consultant Profesionist in Afaceri (PBC) si de Formator pentru consultanti profesionisti in afaceri la Academia de Studii Economice - CBE, Afiliat al Washington Small Business Development Center, impreuna cu Washington State University. In ceea ce priveste activitatea profesionala, in perioada 1993 - 1999 a activat ca ofiter in cadrul Ministerului Apararii Nationale, ajungand pana la gradul de capitan. De remarcat, vorbeste foarte bine limbile engleza si franceza. Probabil acesta a fost unul dintre motivele pentru care, din 1996, a fost cooptat la Departamentul Inzestrarii Armatei, pentru care a activat inclusiv ca reprezentant militar la Electromagnetica. Din 1999 pana in 2000 a fost director adjunct Teritoriu la Antena 1, iar din 2002 pana in 2003 a trecut la alta firma a lui Dan Voiculescu, Grivco, unde a fost director Dezvoltare Afaceri si Strategii. Ultimul loc de munca pana sa ajunga (in 2005) ministru al Economiei si Comertului a fost, in 2004, de director general la CRC Electric SRL. In politica a intrat in anul 2001, cand a devenit membru al Partidului Umanist Roman (PUR), orgnizatia Bucuresti. Un an mai tarziu a devenit seful Departamentului Profesional de Dezvoltare Proiecte si a reusit sa elaboreze 10 proiecte de infrastructura pentru alesii locali PUR, care au obtinut finantare. In anul 2003 a fost ales secretar general al PUR, iar in 2004 a devenit vicepresedinte al partidului.
In ceea ce priveste Declaratia sa de interese, in afara apartenentei la Partidul Umanist Roman - Partidul Conservator, Seres mai scria, in ianuarie 2005, la punctul privind "calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare si financiare" ca "nu este cazul". Ciudat, pentru ca, in Declaratia de avere, completata in luna mai 2005, scria ca are plasamente in actiuni cotate la Bursa si achizitionate prin SVM in valoare de peste 300 de milioane de lei.
ZIUA a eliminat abonamentul
ANRGN toarna gaz pe focul lui Seres
Un moment critic al ministeriatului lui Codrut Seres l-a constituit, in primavara, introducerea abonamentului la gaze. Masura adoptata inca din 2003 si cu aplicabilitate de la 1 ianurie 2005, abonamentul a fost amanat pana in aprilie 2005. Evident, prima factura, cea din luna mai, a continut si primul abonament. Pentru care opinia publica a "luat foc". Desi unii consumatori foloseau numai 15 metri cubi de gaz, erau obligati sa plateasca, practic, alti circa 30 mc, prin abonament, desi nu ii consumau. Evident, nimeni nu este dispus sa plateasca pentru ceva de care nu beneficiaza. Cotidianul ZIUA a dus o adevarata campanie impotriva abonamentului, care introducea si discriminare intre consumatori. Romanii au iesit in strada, iar parlamentarii, in urma articolelor din ZIUA, au luat atitudine. Desi ANRGN nu se afla in coordonarea Ministerului Economiei, ci a prim-ministrului, Codrut Seres s-a simtit "obligat" sa intervina in acest scandal, evident, cu consecinte nu tocmai faste pentru imaginea sa. Pana la urma, la presiunea articolelor aparute in cotidianul ZIUA, precum si a opiniei publice, premierul Tariceanu a "luat fraiele in maini" si a cerut presedintelui ANRGN sa revina asupra formulei de facturare a consumului de gaze naturale. Drept urmare, abonamentul a fost abrogat, iar, de la 1 octombrie, pretul gazelor nu numai ca nu a crescut, dar, pentru unii consumatori, chiar a scazut cu circa 2,4%!
Imaginea ministrului
Seres face victime
Dupa noua luni de mandat, Ioan Codrut Seres nu mai e atat de necunoscut. Chiar si cotidianul ZIUA a scris, de la inceputul anului, nu mai putin de 99 de articole despre seful Economiei. Totusi, sondajul CURS, publicat in luna iulie, arata ca 31% dintre cei intervievati nu au auzit sau nu stiu nimic despre activitatea lui Codrut Seres. Este adevarat, despre colegul sau de partid, George Copos, printre altele si patronul echipei de fotbal Rapid, n-au auzit 49% dintre romani, despre Cristian David - 76%, iar despre ministrul Muncii, Gheorghe Barbu - 62%. Ceea ce inseamna ca se situeaza in partea superioara a clasamentului. Foarte nemultumiti sau nemultumiti de activitatea ministrului Seres au fost 44% dintre repondenti, iar 25% au fost multumiti si foarte multumiti. Pe de alta parte, a inceput sa fie destul de dur, inclusiv cu subalternii. La putin timp de la preluarea mandatului, Seres a inceput sa faca schimbari "pentru ca poate", dupa cum declara. "Spre exemplu, la Petrotrans am schimbat conducerea in urma unui raport al Corpului de Control al MEC, care a constatat disparitia unei cantitati uriase de combustibil din conductele magistrale. In unele companii am schimbat directorii (acolo unde se impunea), in altele, nu. Am facut schimbari si in cadrul ministerului, inca de cand am intrat in institutie. I-as zice "curatenia de primavara". Dinozaurii din institutia pe care o conduc sunt... pe cale de disparitie. Si la Departamentul de Comert Exterior am aplicat aceeasi politica, 30% dintre angajati fiind noi, iar concursurile pe post continua", a spus Codrut Seres. Mai mult, a inceput "sa arate pisica" nu numai angajatilor din subordine, ci si celor numiti pe posturi conform acordului politic semnat in cadrul Coalitiei, pe principiul "poate sa fie sustinut si de Papa de la Roma, daca nu-i bun, il schimb!". Ultima "victima" a lui Seres a fost directorul comercial al companiei Romarm, Emil Marian, care a fost suspendat din functie trei saptamani, pana la prezentarea raportului de activitate pe zona comerciala, raport care reflecta o lipsa de incarcare cu comenzi a firmelor din componenta Romarm. Dupa raport, a fost schimbat. Mai mult, ministrul Seres a transmis si un ultim avertisment catre presedintele Consiliului de Administratie (CA) al Romarm, Aurel Cazacu, si a promis ca, daca situatia companiei nu se va imbunatati, membrii CA vor fi inlocuiti.
Poate cel mai greu a fost sa demonstreze ca a iesit de sub "aripa ocrotitoare" a lui Dan Voiculescu. Inca n-a reusit sa demonstreze ca s-a "eliberat" total (in fond, e presedintele sau de partid), dar e pe drumul cel bun.
Eficienta ministerului
Nici mult, nici putin
Codrut Seres a facut multe din Programul de guvernare, iar de altele nu s-a atins. De exemplu, despre schimbarea sistemului de acordare a subventiei de la productia bruta de carbune la gigacalorie nici nu poate fi vorba. Un alt punct pe care nu l-a abordat se refera la clarificarea statutului legal al conductelor de transport al gazelor, care a ramas "bine merci" asa cum a fost si inainte: numai statul, prin Transgaz, poate cheltui bani in domeniu, pentru ca nu exista o solutie privind recuperarea investitiilor de catre companiile private. Programul de guvernare mai prevede, printre altele, trecerea sub controlul comisiilor de specialitate ale Parlamentului a tuturor autoritatilor de reglementare. Aici s-a intamplat ca, din coordonarea ministrului Economiei, in loc sa treaca sub control parlamentar, ANRE si ANRGN au ajuns in coordonarea prim-ministrului! La capitolul comert exterior, recent a fost lansata in dezbatere publica o Strategie in domeniu, deci sunt inca certuri pe tema. In rest, avand in vedere Programul, care este conceput pentru o perioada de 4 ani, si ceea ce s-a intamplat pana acum, se poate spune ca ministrul Codrut Seres a inceput sa-si faca treaba. Iar in privinta privatizarilor, restructurarilor si investitiilor, treaba chiar merge bine.
Prin urmare, desi au trecut numai noua luni de la investire, neexperimentatul Codrut Seres a reusit sa demonstreze ca, daca se straduieste, chiar poate sa faca treaba pentru care este platit de contribuabili.
Averea ministrului
Sarac si cinstit
La cei 36 de ani, Ioan Codrut Seres este unul dintre cei mai ravniti burlaci ai Romaniei. Pentru "amatoare", am incercat sa aflam cat mai multe despre omul Codrut Seres, pana acum paginile ziarului vorbind numai despre ministrul Seres. De exemplu, nu e un om prea bogat. Are o casa la tara si un teren de 2100 mp in com. Gradinari (jud. Giurgiu) si un apartament de 60 mp pe Calea Floreasca. Pentru apartament, a contractat un imprumut de 67.500 euro, pana in 2020. Mai are tablouri, icoane si bijuterii evaluate la 18.000 euro si doua ceasuri de cate 2000 euro. In conturi de card are 346 milioane lei si alte 383 milioane lei in actiuni. Anul trecut a castigat 172 milioane lei si 20.000 euro (din consultanta). Noroc ca e baiat tanar!
Interviu in exclusivitate
Seres: Imi plac femeile frumoase, vinul rosu si masinile puternice
De unde va imbracati?
Depinde de imbracaminte. Cand nu sunt la serviciu, prefer jeans-ii si tricourile. In schimb, pentru minister, trebuie sa ma imbrac adecvat. Costumele, de exemplu, le cumpar din strainatate. Camasile si cravatele - de la un magazin de langa sediul Partidului Conservator. La pantofi, in schimb, e "belea". Sunt fun pantofi! La ultima deplasare in Italia mi-am cumparat vreo opt perechi! Am profitat ca era lichidare de stoc si mi-am cumparat o pereche cu 25 - 30 de euro, cand, in mod normal, costa vreo 250 de euro! Si-acum am in minte figura vanzatoarei cand m-a vazut cu atatea perechi de pantofi in brate! Da' sunt si "chitros". Cand ploua, cand e urat afara, ma incalt cu o singura pereche de pantofi, ca sa o stric numai pe aia!
Pe-acasa, mai puneti mana sa faceti ceva?
Nici cand am timp (desi treburile de la minister imi ocupa mai tot timpul) nu fac nimic in casa! Nu spal, nu calc, nu bat covoare, nu dau cu aspiratorul! Sunt un mare puturos! De-aia am o menajera care ne ajuta. Sigur, daca trebuie schimbata o clanta sau un bec, nu pun pe altcineva. Si tot eu car si sacosele cu cumparaturi! Parca nu sunt chiar atat de lenes, nu?! Asta, acasa la Bucuresti. Acasa la mine, la Zalau, se schimba treaba. Daca ma pune tata sa sap, sap, tai via, plivesc rosiile, pun garduri. Dar cel mai mult imi place sa trag vinul din butoaie cu tata si sa mergem la palincie sa facem palinca. Din pacate, anul asta n-am ajuns acasa. Au venit parintii la mine.
Ce va place sa faceti?
Cel mai mult imi place sa-mi petrec timpul liber cu fiica mea, Anca. Are 9 ani si e tare talentata la patinaj artistic. Mergem la filme impreuna, comentam desene animate, ce cantareti si cantece noi au mai aparut! Imi plac filmele SF, desi nu vreau sa ajung guvernator in California! (n.r. - guvernatorul Californiei este actorul Arnold Schwarzzenegger). In rest, mai apuc sa citesc cate o carte. Acum citesc despre vietile oamenilor politici, John Kennedy, Ronald Reagan.
In rest?
In rest, imi plac femeile frumoase, inteligente, cu umor si romance, vinul rosu si masinile puternice (de-aia mi-am si cumparat, adevarat, la mana a doua, un Volvo de 2000 cc!).
 Afisari: 279  |  Tiparire pagina  |  Tiparire articol (optimizat)  |  Trimitere pe e-mail 
A r h i v a
 Top afisari / comentarii 
 economia.ro dupa I.C. Seres (279 afisari)
 Vaccin urgent (113 afisari)
 Electrica si RomTelecom restrictioneaza accesul cablistilor (53 afisari)
 "Aurul Dacilor", comanda politica (45 afisari)
 Un secol de puscarie in dosarul FNI (33 afisari)
Valid HTML 4.01 Transitional  Valid CSS!  This website is ACAP-enabled   
ISSN 1583-8021, © 1998-2005 ziua "ziua srl", toate drepturile rezervate. Procesare 0.03236 sec.