Adrian SEVERIN 

Jucand pe coarda nationalista, presedintele Basescu a anuntat ca ar detine probe documentare atestand tradarea PSD: liderii Opozitiei ar lucra in strainatate pentru a impiedica intrarea Romaniei in UE. Ca si in cazul "alegerilor fraudate" sau al "directorului de ziar santajist", si de asta data declaratia s-a dovedit a fi un bluff. Problema este ca, in lipsa unor informatii care sa permita intelegerea naturii si a consecintelor integrarii europene, populatia poate cadea in capcana. Odata cu semnarea tratatului de aderare, Romania a fost luata in calculul jocurilor politice europene. Prin introducerea legislatiei si institutiilor europene, microuniversul romanesc a devenit un subsistem al universului european evoluand in sincronie cu el. Fara sa bage de seama, romanii intra in epoca post-westfaliana. Ce inseamna asta in mod concret? Iata un exemplu! Stanga democrata europeana detine in prezent cateva pozitii importante care contribuie la aplicarea programului sau politic: primi-ministri cu guvernele aferente in Marea Britanie, Spania, Suedia si Bulgaria, sefi de stat in Austria si Finlanda, presedintii Parlamentului si o serie de presedinti de Consilii locale in Romania etc. Inlaturarea oricarora dintre acestia inseamna o diminuare a fortei si influentei stangii europene si provoaca reactia ei. In Romania, domnul Basescu poate guverna linistit fara voturile PSD. In Europa dansul are insa absoluta nevoie de voturile Partidului Socialistilor Europeni caci, spre deosebire de partidele dreptei, socialistii sustin extinderea in forta a UE, viziunea lor coincizand cu interesele romanesti. Ca place sau nu, Puterea de dreapta de la Bucuresti, daca vrea sincer sa duca Romania in UE, trebuie sa se inteleaga cu Opozitia de stanga spre a pastra sutinerea stangii de la Bruxelles. In Europa unita post-westfaliana nu mai poti vana socialisti pe Dambovita si obtine voturi socialiste in Parlamentul de la Strasbourg. Alt exemplu! Atunci cand a sosit la Bucuresti comisarul Frattini a lasat sa se inteleaga ca actualul guvern de dreapta ar fi mai performant decat predecesorul sau de stanga, el nu a exprimat punctul de vedere al UE. Importante, desigur, cuvintele sale trebuie plasate si intelese in context bruxellez. Un comisar european este pe jumatate birocrat si pe jumatate om politic. Ca birocrat domnul Frattini foloseste un limbaj de lemn prudent care, pana la dispozitii contrare, reia, cu optimism de serviciu, frazele cheie din dosarele si hotararile politice existente. Asa este ideea - pe cat de corecta, pe atat de veche - potrivit careia "legile sunt bune, dar acum ele trebuie aplicate". Ca politician, acelasi domn Frattini este un apropiat al premierului Berlusconi, ale carui conflicte publice cu Grupul Socialist din Parlamentul European si in special cu liderul acestui grup, social-democratul german Martin Schultz, sunt notorii. Chiar desemnarea lui Franco Frattini in actuala pozitie a survenit dupa umilinta respingerii unui alt candidat italian, Rocco Butigllione, cu larga contributie a amintitului Grup Socialist. Dintr-o atare perspectiva, laudele adresate doamnei Macovei sunt si o polita platita lui Martin Schultz & Co. Totusi, afirmand ca actualul Guvern roman este mai bun decat un altul, comisarul european pentru justitie si afaceri interne nu a spus ca el este si suficient de bun spre a garanta intrarea Romaniei in UE in 2007. Ignorand asemenea nuante, romanii cad intr-o dubla capcana: aceea de a crede ca domnul Frattini s-a desprins de pozitia sceptica fata de integrarea rapida a Romaniei si Bulgariei manifestata de dreapta europeana din randurile careia provine, precum si aceea de a uita ca la Bruxelles comisarii cu vederi si origini de stanga s-ar putea sa aiba o alta opinie. Desi mai critic fata de Guvernul roman, raportorul socialist al Parlamentului European evoca posibilitatea renuntarii la clauza de salvgardare daca aici "lucrurile vor merge normal". In limbaj diplomatic, aceasta inseamna ca daca Puterea de la Bucuresti isi va vedea de treaba si nu va hartui nejustificat Opozitia atunci ea va beneficia de programul politic euro-pozitiv al stangii europene. Citind corespondenta PSD cu UE - in intregime publica - constatam ca tot ceea ce spune zilnic Opozitia in tara se repeta si in mesajele adresate Europei. In mod normal aceste pozitii ar fi trebuit transmise de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti. Faptul ca liderii PSD au tinut sa comunice si direct opiniile lor arata nu atat intentia de a denunta la nivel european ceea ce ei considera a fi derapajul autoritarist al regimului Basescu, ci suspiciunea ca rapoartele Delegatiei sunt deformate si partinitoare. Concluzia este ca, in noul context european in care sunt de acum integrate, Puterea si Opozitia din Romania au un joc mai complex si mai subtil de jucat. Regula acestui joc nu este "care pe care", "purificarea politica" si "dictatura majoritatii", ci dialogul, compromisul, cooperarea. Presedintele Basescu trebuie sa inteleaga aceste lucruri daca vrea sa serveasca interesul national.