IAS Dorobantu din judetul Constanta a sontacait din datorie-n datorie pana in anul 2000, cand cei 165 de salariati, in frunte cu tartorul Ion Ciortan - director la acea vreme - au pus-o, chipurile, de-o privatizare. Fara a avea vreun ban in buzunar, dar cu mari aspiratii de inchiaburire, asociatia salariatilor PAS a "cumparat" 462.663 de actiuni, cu putin peste sase miliarde de lei, pe care urma sa le plateasca in cinci rate, pana in anul 2005, cu o dobanda de 10% pe an. In paralel, Agentia Domeniilor Statului le-a acordat bravilor salariati 4086 de hectare de teren arabil in concesiune si 13.000 ha de pasune in folosinta. Desi la inceput fusesera pusi pe fapte mari, salariatii au realizat in scurt timp ca sunt incapabili sa-si plateasca datoriile, apeland la finantatorul SC BRITANNIA SA. Acesta urma sa sustina - conform contractului de cautiune-fidejusiune nr.642/2000 - realizarea obligatiilor de plata si de investitii asumate de PAS DOCEFRAN Dorobantu si achitarea concesionarii terenului arabil. Investitii care se ridicau la aproape o jumatate de milion USD. La randul sau, fostul IAS se obliga sa garanteze girantului cesionarea actiunilor care se elibereaza de sub gaj, "pe masura indeplinirii obligatiilor de plata fata de vanzator prin efortul financiar al girantului", incepand cu pachetul de actiuni de 2% liber de sarcini la data semnarii contractului. Declinul fermei SC BRITANNIA SA a garantat un imprumut in valoare de 2.313.315.000 lei, obtinut de la Banca Comerciala West Bank SA, pentru achitarea avansului catre Ministerul Agriculturii. In schimb, Ciortan si clica lui nu i-au cesionat finantatorului nici macar pachetul de actiuni de 2% liber de sarcini, incercand sa inghita tot potul. Deoarece directorul Ciortan nu s-a grabit sa ramburseze vreun ban din creditul bancar garantat de BRITANNIA - fiind mai interesat de incasarea propriului salariu ce se ridica la 1500 USD lunar -, societatea s-a vazut nevoita sa achite imprumutul din conturile sale. In perioada 2001-2002, finantatorul a garantat din nou un credit angajat de DOCEFRAN Dorobantu, pentru infiintare de culturi si salarii. La sfarsitul anului 2001, DOCEFRAN a primit o notificare din partea AVAB, pentru plata unei restante de 29.972 USD. Un an si jumatate mai tarziu, aceeasi institutie comunica un titlu executor pentru 5.042.065,45 USD. Cum s-a ajuns in aceasta situatie. Ion Ciortan a gajat tot patrimoniul prezent si viitor al fermei si toata productia, pana la returnarea creditului bancar, sub semnatura proprie, fara aprobarea Adunarii Generale. Si asta in conditiile in care singurul actionar al fermei era statul. Ba mai mult, gajarea acestor bunuri a fost efectuata de doua ori, cu incalcarea flagranta a legii. Falsificatorul Ciortan In caietul de sarcini intocmit de falsificatorul Ciortan, patrimoniul DOCEFRAN figura liber de sarcini, lucru total mincinos, cum avea sa se dovedeasca mai tarziu. Si in privinta indatorarii fermei a mintit cu nerusinare, datoriile ridicandu-se la 54,4 miliarde de lei si nu la 45 de miliarde, asa cum s-a mentionat in fals. De asemenea, din totalul terenului arabil de 4086 ha au mai ramas in arenda doar 108 ha si nu 1000 ha cum a zis Ciortan, restul suprafetelor fiind retrocedate. In aceste conditii, vazandu-se inselata de director si oamenii acestuia, BRITANNIA nu a mai efectuat plati catre PAS Dorobantu, solicitand in instanta renegocierea pretului actiunilor. Totodata, Consiliul de Administratie l-a inlocuit din functia de director, ulterior acesta solicitand incheierea contractului de angajare din motive de sanatate. Asta bineinteles ca nu-l exonereaza de raspunderea penala, mai multe plangeri la adresa lui aflandu-se in curs de instrumentare. Profil moral de director Iata si alte fapte de o gravitate deosebita de care se face vinovat fostul director al DOCEFRAN Dorobantu, Ion Ciortan: - a arendat in nume propriu diverse suprafete de pamant, facand concurenta neloiala propriei societati; - a prestat servicii in nume propriu, folosindu-se de mijloacele mecanice ale societatii; - a instrainat mijloace mecanice ale fermei fara acte justificative; - a vandut locuintele de serviciu pe care le avea IAS-ul, fara aprobarea Adunarii Generale, cu preturi modice cuprinse intre un milion si doua milioane de lei; ca sa-si asigure batranetile si-a luat si el una; - a emis bilete la ordin pentru garantarea unor plati la termen in favoarea SC AGROEST SA, de la care a cumparat produse agricole expirate; documentele au fost refuzate la plata de catre de banci, deoarece erau necesare doua semnaturi, nu una singura; - a semnat bilete la ordin si dupa ce i s-a retras acest drept de catre Adunarea Generala a Actionarilor.

Dan COSTE