Mihail VINOGRADOV 

Dupa parerea mea, importanta raportului Alfa-Grup si a asa-numitului complot al oligarhilor a fost exagerata. Cred ca raportul nu este altceva decat o combinatie conjuncturala a unei veri destul de nelinistite. Multi s-au asteptat ca in aceasta toamna Puterea va savarsi renumita de acum "cotitura spre stanga", va incepe "prigoana" oligarhilor, ca proiectul national va marca vectorul de stanga. Oligarhii, inclinati sa faca propriile lor jocuri, au primit un fel de "puncte negre". Valabile inclusiv pentru Alfa-Grup, iar RAO EES, puternic afectata de scurt-circuitul din vara, a primit o serie de schimbari de cadre. "Russki Aluminii" (RusAl) a ramas fara guvernatori in regiunile Nijnii Novgorod si Ikurtk. S-a vorbit despre o intalnire intre Abramovici si Kasianov etc. La inceputul acestei toamne, insa, situatia s-a stabilizat. A devenit clar ca Puterea nu este pregatita sa promoveze o politica de stanga. Aproape toate grupurile oligarhice au primit un semnal de disponibilitate pentru compromis. La intalnirea dintre presedintele Vladimir Putin si Deripaska, s-a lasat sa se inteleaga faptul ca RusAl ar putea primi acces la fondul pentru investitii al statului, iar la adresa Alfa-Grup au fost lansate mesaje de sprijin al investitiilor lor in Turcia. Cu alte cuvinte, a fost o manevra conjuncturala si tema raportului Alfa-Grup este astazi inchisa. In ceea ce priveste complotul oligarhilor pentru succesorul anului 2008, cred ca nu exista justificari ideologice pentru un asemenea proiect. In ultima instanta, marele capital ramane, pentru moment, principalul sprijin al actualei puteri. Nu intreprinzatorii mici, nici cei mijlocii, ci doar marele business. Cred ca autoritatile statului au inteles perfect ca structurile birocratice si de forta nu sunt in stare nici macar sa rezolve problema propriei lor supravietuiri. De aceea, nu exista motive ideologice care sa-i determine pe oligarhi sa angajeze jocuri proprii. Ce i-ar putea, totusi, impinge pe oligarhi sa devina pioni valorosi? In primul rand - marea capacitate a oligarhilor, spre deosebire de aparatul de stat, de a se pune de acord in ceea ce priveste identificarea unei figuri consensuale, un fel de "un Ehanurov al Rusiei". Pentru ca este evident ca, daca Vladimir Putin nu va lansa un semnal limpede despre succesorul sau, elitele politice nu se vor intelege unele cu altele, oligarhia de forta nu va ajunge la un numitor comun, iar scenariul va fi un razboi civil extrem de dificil in jurul succesorului. Varianta a doua ar reprezenta-o accelerarea procesului de autodistrugere a aparatului de stat, proces care este deja in curs de derulare. Deprecierea si pe mai departe a legitimitatii puterii de stat, o cadere care, prin ritmul ei, va intrece chiar si ritmul de crestere a coruptiei. Cea de-a treia varianta se va produce daca scenariul democratic se va autolansa haotic. Daca va exista pericolul unui candidat inacceptabil, asa cum a incercat fostul presedinte rus Boris Eltin, dupa criza financiara din 1998, de a-i impune pe Cernomirdin sau pe Stepasin. Altfel spus, posibilitatea unei autolansari intamplatoare a scenariului democratic in conditiile caderii legimitatii puterii de stat exista, ceea ce va oferi oligarhilor o scuza de a intra in joc, dar cu propria lor muzica. Dar astazi, astfel de scuze si motive nu sunt. Agentia "Rusia la zi" Comentariu de Mihail Vinogradov, sef departament consultari politice, Centrul pentru Tehnologii de Comunicatie PROPAGANDA, publicat pe Kreml.org