George DAMIAN 

Petru cel Mare a zis: "Eu caut apa, nu pamant!" - si de atunci Imperiul Rusiei, cea mai mare putere continentala a lumii, mostenitoare a imperiilor stepei, isi face loc cu sabia catre marile lumii. Acvila bicefala de la Moscova priveste incruntata spre vest si spre est in acelasi timp. Iesirea la Marea Neagra si la Gurile Dunarii reprezinta o investitie a geopoliticii imperiale de peste trei sute de ani. La 1696 imperialii condusi de Petru cel Mare au atins pentru prima data litoralul pontic. De atunci si pana in Anul Domnului 2005, Imperiul tine cu orice pret de aceasta regiune, in ciuda fluxurilor si refluxurilor istoriei. Rusia tarilor si-a lasat mostenire tintele geopolitice Rusiei sovietice care le-a dat mai departe Federatiei Ruse actuale. Imperiul a declansat sau s-a implicat intr-o lunga serie de razboaie destinate obtinerii controlului asupra Marii Negre: 1696, 1711, 1736-1739, 1768, 1787, 1806-1812, 1828-1834, 1848, 1853-1856, 1877-1878, 1916-1918, 1939-1945, 1991-1992. Nesfarsite invazii, hotii internationale cu semnaturi si parafe, intelegeri incalcate cu un zambet superior plus o propaganda menita sa ascunda tintele geopolitice. De la pretentiile de eliberare a crestinilor pana la altruismul ucigator al exportului de revolutie bolsevica, expansiunea imperiala a fost ascunsa sub tot felul de pretexte. Initial Basarabia a fost pentru Imperiu doar o imensa baza militara in conformitate cu doctrina inceputului de secol al XIX lea. Nimic altceva decat un teritoriu capabil sa cazeze si sa hraneasca avanposturile militare tariste. Pentru guvernatorii imperiali bastinasii moldoveni reprezentau cel mult o curiozitate. Printul Urussov, guvernator la Chisinau intre 1902-1904, in memoriile sale isi declara uimirea fata de obiceiul localnicilor de a-si prezenta petitiile pe cap, asezati in genunchi. Surpriza unirii romanilor din 1918 i-a aruncat pe imperiali dincolo de Nistru - anulandu-le investitiile de peste un secol. Revenirea imperiului a tinut sa rectifice starea de fapt pentru a putea evita pe viitor astfel de surprize. Aproape o jumatate de secol imperialii s-au straduit sa jupoaie orice urma a romanilor din Basarabia. Au trimis in Siberia invatatorii, profesorii, preotii, functionarii si orice intelectual care nu s-a refugiat dincoace de Prut. Ateii aplicau cu incrancenare versetul biblic "le voi bate pastorii si voi imprastia turmele". Oamenilor dintre Prut si Nistru li s-au furat pamanturile, limba si numele. Imperiul s-a napustit cu toata forta sa asupra simbolurilor care ii impiedicau cuceririle. Prevazator, Imperiul si-a pastrat o brazda transnistreana, de ajuns sa-i gazduiasca radarele, rachetele, depozitele de munitii si militarii. Imperialii vopsiti in "misiune de mentinere a pacii", intr-un razboi pe care tot ei l-au declansat, joaca azi acelasi rol pe care l-a jucat in 1924 banditul Kotovski, vopsit atunci in comisar bolsevic. Imperiul actioneaza dintotdeauna dupa principiul "creezi o problema pe care doar tu o poti rezolva". La fel e si cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare din Europa. Un organism care nu poate face nimic fara acordul Imperiului. Care isi promoveaza un nou plan de impunere a stapanirii in zona. Plan care, daca va fi adoptat, va legitima prezenta imperialilor la Nistru. Principiul ramane neclintit, indiferent de forma pe care o imbraca: Imperiul vrea ca soldatii sai sa ramana la Nistru. Imperiul face orice in numele acestui principiu: ucide si minte cu seninatate. Imperialii i-au ucis pe moldoveni la Nistru in 1991. Imperialii au mintit cu seninatate la Istanbul in 1999, stiind ca nu-si vor respecta promisiunile de retragere a militarilor. Cuvantul imperialilor nu poate fi crezut. Iar asta se stie de mult, din 1878, cand in ciuda Conventiei de la Livadia care garanta inviolabilitatea frontierelor romanesti, Imperiul a smuls Romaniei cele trei judete din sudul Basarabiei si apoi intregul Rasarit romanesc dintre Prut si Nistru. Acum vrea sa-i ia si marea. De tot. Ambitiile imperiale ale Noii Rusii se lovesc insa de planurile celeilalte puteri mondiale, Lumea Noua si de un presedinte care nu vrea sa se mai scalde "intr-un lac rusesc".