Combinatul siderurgic de la Calarasi a functionat de la bun inceput ca o gaura neagra a economiei romanesti. In decembrie 1989, dupa ce fusesera investite aproape doua miliarde de dolari, obiectivul era realizat in proportie de 90%. Dar cum subordonatii lui Iliescu n-au vrut sa vanda tara, s-a ajuns ca in cele din urma SIDERCA sa fie instrainata pe gratis. Conducerile societatii care s-au perindat pe la Calarasi de atunci si pana in prezent n-au facut altceva decat sa toace fondurile acordate cu marinimie de la bugetul de stat - adica din buzunarul contribuabilului -, acumuland in permanenta noi si noi datorii. Ele au participat activ la subminarea economiei nationale, avand convingerea ca vor scapa de-a pururi nepedepsite. Si pana in acest moment, nu s-au inselat. In 1993, Guvernul neocomunist a aprobat o investitie de 65 de milioane de dolari, pentru punerea in functiune a otelariei electrice de la SIDERCA. In acelasi timp, societatea pe actiuni a angajat mai multe credite de la Bancorex, ca sa produca sina de cale ferata si, implicit, profit. Aceste obiective au fost foarte frumos trecute pe hartie. In realitate, combinatul a produs doar pagube, reflectate in datorii catre terti, care la un moment dat trebuiau platite. Nu acesta era si planul directorilor SIDERCA SA - intepeniti in fotoliile lor luxoase -, care au sperat la nesfarsit ca pagubele combinatului vor fi trecute in permanenta la datoria publica. Pagube in loc de productie Incepand cu anul 1994 (contract de comision nr. 4052/404019) SIDERCA a contractat cu SC GEOMIN SA mai mult cantitati de carbune cocsificabil, care au fost livrate pana in 1998. Cum era de asteptat, conducerea combinatului siderurgic nu s-a grabit sa achite vreun ban, limitandu-se la a semna noi si noi facturi, inclusiv addendumul nr. 130/13.08.1995 privind penalitatile de intarziere de 0,15%/zi intarziere. Prin contractul nr. 10/2001 si addendumul nr. 1/2001, GEOMIN a cesionat catre SC LEMTRANS INTERNATIONAL PROD COM SA intreaga creanta pe care o avea de recuperat de la SIDERCA SA. Un an mai devreme se stabilise de comun acord si valoarea acesteia in cuantum de 9.977.200 USD. Ca sa-si recupereze banii, LEMTRANS s-a adresat Judecatoriei Calarasi, obtinand castig de cauza. La suma retinuta in sarcina SIDERCA drept datorie s-au mai adaugat 22.044.098,73 USD reprezentand penalitati de intarziere recunoscute, adica un total de peste 32 de milioane USD. Bineinteles, avocatii SIDERCA SA au continuat sa se infrupte din banul public, intentand apel la Tribunalul Calarasi si facand uz de toate caile posibile de atac. Debitoarea a fost somata sa-si achite datoria In motivarea depusa la dosar de datornica s-a solicitat respingerea cererii creditoarei avand ca obiect somatia platii a 32 de milioane USD. Motivul invocat fara temei legal de SIDERCA a fost ca frumosul combinat se afla in procedura speciala de supraveghere financiara, prevazuta de HG nr. 225/2001. Si, ca atare, "programul de restructurare si redresare financiara" urmeaza a fi aprobat de Guvernul Romaniei, care va stabili in acelasi timp modul de esalonare a datoriilor SIDERCA SA. Ce s-au prefacut avocatii calaraseni ca nu stiu, le-a fost adus la cunostinta de LEMTRANS si de tribunal. "Suspendarea oricaror masuri de executare silita a patrimoniului debitoarei", aflata sub incidenta HG nr. 225/2001, adoptata prin Legea nrt. 137/2002, art. 16 (1) se refera doar la creditorii bugetari, nu si la cei privati, cum este cazul SC LEMTRANS. Asadar, debitoarea a fost somata sa-si achite datoria, inclusiv penalitatile de intarziere, in termen de 30 de zile de la comunicarea ordonantei. In continuare au fost intrebuintate toate caile legale de atac, inclusiv un aberant recurs in anulare, datoria fiind consfiintita in cele din urma certa, lichida, exigibila prin hotarare definitiva si irevocabila pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, la data de 20 mai 2004. Italienii au cumparat o parte din SIDERCA pe gratis In primavara lui 2002, Guvernul Nastase a aprobat un "Program de Restructurare si Redresare Financiara a SIDERCA SA", avand ca obiectiv principal repunerea in functiune a fluxului viabil al societatii. Tot atunci s-a constituit SC DONASID SA Calarasi, cu participarea unor italieni smecheri care au inhatat 70% din societate. SIDERCA a participat la capitalul social cu terenuri si mijloace fixe, iar macaronarii ar fi trebuit sa vina cu banii. Lucru care nu s-a intamplat, cum am mai aratat de-a lungul acestui serial privitor la jaful organizat de la Calarasi. In loc sa-si concentreze atentia pentru a nu fi trasa pe sfoara de italieni, conducerea SIDERCA s-a lansat intr-o serie de acuzatii privind LEMTRANS, din cauza careia - vezi Doamne! - nu putea fi pus in functiune fluxul viabil al combinatului siderurgic. In vreme ce noii actionari majoritari furau tot ce prindeau - manifestand un mare interes pentru fierul vechi din SIDERCA -, avocatii calaraseni se ocupau cu denunturi si calomnii ce ajungeau inclusiv pe biroul de lucru al primului ministru. Comanda politica n-a putut fi onorata Urmare a acestor tertipuri infame, LEMTRANS a fost supusa unor controale succesive si incrucisate, majoritatea acestora fiind semnate de Roxana Bichel, consiliera de taina a ministrului Privatizarii Ovidiu Musetescu, supranumita si nasa privatizarii siderurgiei romanesti. Din pacate pentru multi potentati ai vremii, nu s-au gasit nici un fel de nereguli. Mai mult, comanda politica de desfiintare a LEMTRANS a fost contracarata de conducerea acesteia, care a avut o atitudine constructiva cu privire la activitatea DONASID. In actiunile initiate impotriva debitoarei SIDERCA s-a cerut executorilor judecatoresti sa nu perturbe programul de restructurare si privatizare al noii societati. Adica, sa nu se sechestreze ori sa se execute bunuri stabilite de Comisia interministeriala, de sub conducerea fostului APAPS, ca facand parte din fluxul viabil ce urma a fi pus in functiune. In paranteza fie spus, LEMTRANS si-a inceput activitatea pe platforma calaraseana, creand peste 300 de locuri de munca si obtinand profit, in ciuda vecinei DONASID SA care a continuat sa produca pagube, fiind mulsa la sange de smecherii italieni. Judecatori care incalca legea Intre timp, LEMTRANS a devenit partener de afaceri cu GABSTER ASSOCIATES Ltd. SUA, careia i-a garantat o investitie, cesionandu-i patru milioane USD din datoria pe care o are de incasat de la SIDERCA SA. In vara anului trecut, americanii au solicitat prin executor judecatoresc executarea silita a datoriei ce le revenea din patrimoniul combinatului siderurgic. In aceeasi situatie se mai gasesc urmatoarele creditoare, fata de care conducerea SIDERCA are datorii pe care n-avea de gand sa le achite: SC AMI PRESS, SC ARISTOCRAT, SC STARLER, SC MONDIAL TRADE EXIM, SC SAL 2000 si BLACK & WHITE TRADE CO.INC. Judecatoria Calarasi a incuviintat excutarea silita a debitoarei, dar conducerea SIDERCA a facut apel, recursul ajungand pana la urma la Curtea de Apel Bucuresti. Si-acum intervine ciudatenia: in mai putin de o luna de zile, mai multe instante ale acestei institutii au admis apelurile conducerii SIDERCA impotriva executarii silite si au schimbat in tot deciziile Judecatoriei Calarasi. Interesant este faptul ca presedintele Cosmin Mihaianu si judecatorul Liliana Crangasu, cu toate ca fusesera anuntati ca GABSTER ASSOCIATES nu mai este reprezentata in Romania - urmand a fi citata la sediul sau din strainatate -, n-au respectat legea, ignorand dreptul americanilor la aparare. Iar aceasta decizie a fost luata in camera de consiliu, departe de ochii lumii si ai celor interesati, fara citarea partilor, decizia fiind lovita de nulitate. In amanunt, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au considerat in mod eronat ca americanii si celelalte creditoare ale SIDERCA ar fi trebuit sa obtina titluri executorii dupa desfasurarea unor procese cu SIDERCA SA, ignorandu-se cu buna stiinta ca un astfel de titlu, definitiv si irevocabil, fusese dobandit anterior de SC LEMTRANS, societate care le-a cesionat in mod legal o parte din creante. Confuzia din mintea magistratilor GABSTER ASSOCIATES Ltd. a intentat actiune de recurs, atacand solutia Curtii de Apel Bucuresti, mai precis a presedintelui Cosmin Mihaianu. In primul rand, se invoca faptul ca "judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel". Citare careia Mihaianu nu s-a obosit sa-i dea curs. Pe de alta parte, SC LEMTRANS a cesionat catre GABSTER o creanta de patru milioane USD, care reprezinta o modalitate de transmitere a obligatiilor. Asadar, "instanta de apel s-a aflat in eroare, intrucat titlul executoriu in temeiul caruia s-a solicitat si incuviintat executarea silita il reprezinta hotararea judecatoreasca data in procedura de somatie de plata, si nu contractul de cesiune de creanta, prin care s-a transmis obligatia comerciala subscrisei GABSTER ASSOCIATES". Mai clar, instantele bucurestene au dat legilor o interpretare dictata de la varf, care n-are nici cea mai mica legatura cu ideea de justitie.

Dan COSTE