Operatiunile de retragere a coloniilor evreiesti situate in Gaza si Cisiordania, care au adus din nou conflictul israelo-palestinian in centrul atentiei opiniei publice internationale, s-au incheiat cu succes. ZIUA a fost singurul cotidian romanesc care a monitorizat indeaproape evenimentul major din viata Israelului, publicand un adevarat jurnal al retragerii, scris din zona de experimentatul corespondent special al ziarului, Tesu Solomovici, insotit de la Bucuresti de echipa Departamentului Externe, care a observat si punctat reactiile politice internationale, completandu-le cu editoriale ale unor analisti romani, palestinieni, israelieni si occidentali de prestigiu. In incheiere, am solicitat Excelentei Sale, Rodica Gordon Radian, ambasadorul Israelului in Romania, sa ne prezinte perspectiva israeliana oficiala asupra situatiei prezente. In momentul in care planul Sharon de retragere completa din Gaza si din patru colonii din Cisiordania a inceput sa fie pus in aplicare, unele voci au opinat ca premierul ar putea cadea, oricand, din postul sau, sau chiar victima a unui atentat. Credeti ca exista acest pericol? Eu cred ca astazi, cand privim in retrospectiva dezangajarea, la doua saptamani dupa ce toti cetatenii israelienii au fost evacuati din Fasia Gaza si din nordul Samariei, putem sa spunem, chiar cu o anumita mandrie, ca am dovedit ca Israelul este un stat de drept si un stat democratic. Fiindca, la urma urmei, desi au existat mai multe voci care au amenintat cu diferite manifestari, s-a dovedit ca majoritatea oamenilor care locuia, in fasia Gaza s-au manifestat in cadrul legii, iar protestele au fost legitime. Desi s-au semnalat si cateva cazuri de violente, marea majoritate a oamenilor au dovedit o abtinere remarcabila. A fost respectata legea si a fost respectata democratia. Deci, consider ca nu trebuie sa vorbim cu prea mare usurinta despre pericolul care ar ameninta viata lui Sharon. Desi acesta poate sa existe. Dar cetatenii au dovedit ca situatia este alta. Abbas trebuie sa-si exercite autoritatea Liderul palestinian, Mahmud Abbas, a solicitat gruparii islamiste Hamas sa se alature imediat Guvernului sau pentru a contribui la supravegherea, de catre Israel, a transferului pasnic din Fasia Gaza, dupa retragerea colonistilor evrei. Aveti incredere intr-o asemenea colaborare? In ceea ce priveste intelegerile intre presedintele Autoritatii Palestiniene, Mahmud Abbas, si Hamas, trebuie sa clarific faptul ca Hamas este o organizatie terorista, care dispune de un intreg arsenal, si care, in prezent, impreuna cu Jihadul Islamic, o alta organizatie terorista, se abtine momentan de la activitati de acest gen. Insa, de fapt, marea provocare a lui Abbas este - si cred ca toata comunitatea internationala va fi de acord - sa dezarmeze aceste grupari si sa lupte contra infrastructurii teroriste. Fara o lupta concreta si foarte decisa impotriva acestor grupari, Abbas nu o sa aiba niciodata ceea ce a declarat ca isi doreste, si anume o Autoritate Palestiniana, o putere, o voce si o arma. Miscarea radicala palestiniana Hamas a avertizat, totusi, Autoritatea Palestiniana ca nu va depune armele dupa retragerea israeliana din Gaza. "Fratilor din Autoritatea Palestiniana, eliberarea Fasiei Gaza a fost realizata multumita actiunii sincere a mujahedinilor nostri; ca urmare, armele noastre vor ramane in mainile noastre", a declarat Mohammad Dhief, lider al Brigazilor Ezzedine al-Qassam. Credeti ca Mahmud Abbas ar accepta un asemenea punct de vedere? Mahmud Abbas trebuie sa-si exercite autoritatea acolo. Si numai prin rezolvarea situatiei acestor grupari teroriste si prin dezarmarea acestora va putea sa isi exercite autoritatea. Altfel, ei intotdeauna vor avea puterea si vor atrage. La urma urmei, Abbas a fost ales cu o majoritate frumoasa de catre palestinieni, deci are autoritatea si are legitimitatea sa ia masurile necesare. Sharon a eliminat impasul care exista Ministrul israelian de Externe, Silvan Shalom, a anuntat, insa, ca Israelul nu va accepta sa negocieze pe baza "Foii de parcurs" (planul international de pace pentru Orient) daca terorismul palestinian continua. Cum se vor solutiona aceste divergente de opinie? In ceea ce priveste "Foaia de parcurs," vreau sa precizez ca retragerea israeliana a fost decisa incepand cu decembrie 2003, in momentul in care nu aveam un partener in partea palestiniana si nu aveam cu cine sa ducem o convorbire si negocieri. Pe tot parcursul anului 2004, in partea noastra s-au facut toate pregatirile in vederea retragerii. Mahmud Abbas a fost ales in ianuarie 2005, cand tot programul era deja pus pe hartie, o buna parte din decizii in ceea ce priveste dezangajarea fusese deja adoptata. De fapt, in momentul in care a ajuns Abbas la putere, acest factor a permis o anumita reluare a discutiilor intre Israel si Autoritatea Palestiniana, in ceea ce priveste anumite aspecte ale dezangajarii, in special logistica, viitorului asezarilor. Aceste lucruri au fost decise in 2005, in colaborare cu palestinienii. Inainte de aceasta, toate deciziile au fost stabilite, de fapt, de Guvernul israelian. Planul de dezangajare a fost conceput intr-un moment cand premierul Sharon a considerat ca trebuie facut ceva pentru a iesi din impasul care exista. Fiind un pas unilateral din partea Israelului, el nu face parte din "Foaia de parcurs". "Foaia de parcurs" se refera, in prima etapa, la consolidarea puterii din partea Autoritatii Palestiniene si dezmembrarea gruparilor teroriste. Acceptand "Foaia de parcurs," Autoritatea Palestiniana si-a asumat angajamentul de a lupta impotriva acestor grupari teroriste. Daca o sa continue perioada de liniste si daca partea palestiniana isi va respecta promisiunile, vom putea intra in negocieri, conform "Foii de parcurs." Insa, deocamdata, nu am ajuns acolo. Speram sa ajungem; speram ca retragerea va crea situatia in care si Autoritatea Palestiniana sa poata sa-si asume responsabilitatea si sa ajungem la momentul in care vom putea relua negocierile. Asadar nu este vorba de o divergenta de opinie, ci, de fapt, de ce inseamna dezangajarea si ce inseamna "Foaia de parcurs." Persoanele evacuate din coloniile din Gaza vor beneficia de avantaje materiale considerabile. Care ar fi acestea si cine asigura finantarea costurilor uriase pe care le implica aceasta retragere? Trebuie subliniat ca acesti oameni au trait zeci de ani in asezarile respective. Si-au cladit, acolo, o viata; multi dintre ei se afla acum la a doua sau a treia generatie care a locuit pana acum in aceste asezari. Ei si-au visat si si-au bazat viata pe aceste locuri. Multi dintre ei s-au ocupat de agricultura, au cultivat anumite terenuri; de fapt, traiau din ce castigau prin aceasta munca. Ei au ajuns acolo cu "binecuvantarea" guvernelor israeliene anterioare. De aceea, actualul Guvern israelian actual, care a decis sa procedeze la o dezangajare, are responsabilitatea de a-i ajuta sa-si recladeasca viata. Pentru ca, de fapt, acesti oameni o iau de la inceput. Nu au locuinte alternative, multi nu au locuri de munca. Aceata este ratiunea despagubirii. As vrea sa subliniez ca nu este vorba de sume astronomice. Nimeni nu se va imbogati din sumele acestea de desapagubire. Totusi, guvernul le-a propus oamenilor din asezari, printr-un Departament administratv special infiintat, niste apartamente provizorii. Mai exista un lucru interesant in ceea ce-i priveste pe acesti oameni. Marea majoritate, in locurile unde au trait, au creat comunitati intregi, comunitati cu legaturi interne foarte puternice. Ei isi doresc foarte mult sa mentina aceste comunitati. Pentru a mentine comunitatile, ar trebui sa locuiasca, toti, in acelasi loc. Deci, exista planuri de a construi noi asezari, o parte dintre ele de-a lungul malului Mediteranei, pentru ca oamenilor din colonii le-a placut foarte mult sa traiasca langa mare si isi doresc sa continue sa traiasca langa mare. Unii vor fi insa instalati in desertul Negev sau in alte localitati, insa, pe cat posibil, dupa cum am spus, ei doresc sa-si pastreze comunitatile si vor fi ajutati in realizarea acestui deziderat. Si Europa, si SUA ajuta Orientul Mijlociu De asemenea, si palestinienii au obtinut un important sprijin material din partea americanilor. Cum comentati? Si palestinienii au obtinut sprijin material - nu numai din partea americanilor. Ei sunt ajutati si de catre europeni. Si, de altfel, si ei trebuie sa-si reconstruiasca economia. Exista mai multe modalitati de a reconstrui economia. Eu cred ca va veni un moment potrivit, in care vom putea discuta si despre o colaborare regionala, de tipul celei prevazute in procesul Barcelona, care, in noiembrie, va implini 10 ani. Colaborarea Israelului pe plan economic, si cu Egiptul, si cu Iordania, pare sa fie o colaborare buna si sper ca, pe parcurs, sa ajungem sa avem o colaborare asemanatoare si cu palestinienii. In orice caz, sunt mai multe proiecte pentru economia palestiniana, sprijinite, fie de americani, fie de europeni, fie de alti membri ai comunitatii internationale. Cum vedeti rolul Cvartetului pentru Orient - reprezentat de ONU, UE, SUA si Rusia - acum, dupa mai multi ani de la fiintarea acestuia? In ceea ce priveste rolul comunitatii internationale, revin la ideea ca ar fi potrivit ca aceasta sa ajute la dezvoltarea regiunii prin elaborarea unor proiecte economice. De altfel, exista un coordonator din partea Cvartetului, care, impreuna cu Israelul si Autoritatea Palestiniana, incearca sa rezolve anumite probleme de ordin economic. Revenind in Europa, cum credeti ca se vor regla relatiile dintre Israel si Sfantul Scaun dupa recentele diferende de opinii soldate cu declaratia purtatorului de cuvant al Papei: "N-avem nevoie de lectii de la Israel"? In urma cu doua saptamani a avut loc o intalnire extraordinara: pentru a doua oara in istoria relatiilor iudeo-crestine, Papa a vizitat o sinagoga - de data asta in K�ln, si, de data aceasta, a fost vorba de Benedict al XVI-lea. Este un gest extraordinar, care a fost apreciat foarte mult in Israel de intregul popor evreiesc. Este un mesaj foarte clar si in ceea ce priveste relatiile iudeo-crestine, cat si in ceea ce priveste lupta impotriva antisemitismului. In acelasi timp, s-au asezat si diferentele de opinii intre Israel si Sfantul Scaun. Nu cred ca exista o problema sau o reticenta pentru nici una dintre parti, ci, dimpotriva. Avem relatii foarte bune In ce priveste relatiile bilaterale, romano-israeliene, cum le evaluati la acest moment si ce ati dori sa se imbunatateasca in acest plan? Consider ca relatiile bilaterale romano-israeliene sunt foarte bune. In acest sens exista mai multe semne, atat din partea Israelului, cat si din partea Romaniei. Ultima vizita a ministrului roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a lasat o impresie foarte buna in Israel. Oamenii au fost fermecati de el, as putea zice. Relatiile bune nu se manifesta numai la nivel guvernamental, ci si in ceea ce priveste popoarele israelian si roman. Multi israelieni au fost alaturi de poporul roman cu ocazia inundatiilor care au afectat, recent, Romania, fie prin donatii, fie prin comunitatea de oameni de afaceri israelieni care actioneaza in Romania. A existat si o colaborare intre statul Israel si comunitatea de oameni de afaceri israelieni din Romania: in urma cu doua saptamani, am donat impreuna aparate si echipamente medicale pentru ambulante Spitalului Judetean din Bacau. Relatiile culturale se bucura, de asemenea, de succes. As mentiona vizita, in curand, a orchestrei filarmonice din Israel, impreuna cu dirijorul-maestru Zubin Mehta, care va sustine doua concerte in cadrul festivalului George Enescu, precum si vizita renumitului violonist israelian Shlomo Mintz, care va sustine si el un concert in cadrul aceleiasi manifestari. Exista si artisti romani care au participat la diverse manifestari artistice organizate in Israel in ultimul an. Intentionez sa consolidez legaturile si la nivelul academic si mi-as dori foarte mult sa incepem un schimb mai amplu de profesori si de elevi intre cele doua tari. Desigur, orice actiune incepe cu pasi mici, dar sper ca, pe parcurs, sa ajungem si la actiuni mai ample si cred ca aceasta depinde si de creativitatea de care dispun ambele parti. Consider ca legaturile intre popoare reprezinta aspectul cel mai important pentru a mentine legaturi stranse la nivel politic si pentru a forma o colaborare adevarata, un parteneriat autentic. Totodata, sanatatea reprezinta un alt domeniu care ar trebui sa faca obiectul unei colaborari intre cele doua state si sunt convinsa ca nu numai eu, ci si ambasadorul Romaniei in Israel, vom coopera in acest sens.

Ileana CORNEA, Victor RONCEA