Candidatii la examenul de bacalaureat, sesiunea de toamna, au reusit sa-i amuze pe profesorii corectori cu "perle" de tot felul, desi, de cele mai multe ori, dascalii mai degraba ar fi plans de durere vazand cat de sarace sunt cunostintele unor tineri care aspira la un loc in invatamantul superior. Primul subiect, poezia "Aripi de argint" de Lucian Blaga. Candidatii ar fi trebuit sa raspunda la zece cerinte. Una din ele, respectiv a saptea, suna astfel: "Motiveaza alternarea scrierii la inceput de vers cu majuscula si cu litera mica", un raspuns bun fiind notat cu patru puncte. In opinia unor candidati, "se folosesc majuscule la inceputul ideilor, iar poetul scrie versurile cu litere mici deoarece nu mai este nici o idee" sau "poetul incepe versul cu majuscula fiindca cu litera mica nu rima". Cerinta de a comenta versurile "De zile, saptamani, de luni, de ani, ma pierd in ochii tai, mandra iubire. Ca din oglinzi ce singure nu mint, incerc sa dobandesc o dumirire, ca aripile ce le simt in spate aievea sunt din pene de argint sau o parere doar de greutate" a fost rezumata astfel: "Aripile pe care poetul le simte in spate nu sunt o greutate si doar o parere". La al doilea subiect, candidatul trebuia sa-si asume numele de Ion/Ioana Andreescu si statutul de absolvent de liceu. "Te afli intr-o excursie la Sinaia, cu prietenii. Redacteaza, pe o pagina distincta a foii de examen, o scrisoare de 15-20 de randuri, adresata fostei tale colege, Mirela, in care sa descrii un peisaj de munte a carui frumusete te-a impresionat. In scrisoare, vei integra adecvat (indiferent de ordine si de forma lor in context) urmatoarele cuvinte: calator, sud, vant, bolovan, aripi, greutate. Data redactarii scrisorii este 29.08.2005", potrivit subiectului de examen. Pentru unul din candidati, scrisoarea a fost foarte scurta: "M-am apucat de alpinism de parca aveam aripi si m-am trezit cu un bolovan in spate si din cauza la greutatea pe care am luat-o in ultimul timp nu pot sa ma misc asa bine si de aceea m-am gandit sa iti scriu o mica scrisoare cu data de 29.08.2005". Ultimul subiect avea drept cerinta scrierea unui eseu de doua-patru pagini, in care sa fie ilustrate particularitati ale romanului, prin referire la o opera literara studiata si publicata dupa al doilea razboi mondial. Astfel, candidatii la bacalaureat au perceptii diferite asupra romanului Morometii. "In roman sunt prezentate obiceiurile ale satului, jocul calusului, spalatul picioarelor", scrie unul. "Cu trecerea timpului, Moromete se stinge din viata", afirma un altul. "Romanul �Morometii� incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cu cei trei fii ai sai, autorul avand cu el o nesfarsita rabdare", se arata intr-o alta lucrare. "Familia Moromete ia masa pe o masa arsa pe care Moromete o avea din prima casatorie si care era si foarte mica. Ilie Moromete este personajul principal al romanului si intregul roman se invarte in jurul lui", afirma un alt candidat. "Cu toate ca cearta lui Moromete cu Balosul a fost fara motiv destul de exact, pomul a ramas neadjudecat"; "Ion Moromete era un om strangator, acesta avand grija ca pamantul sa nu fie furat sau vandut de unul din copiii lui"; "Moromete devine din ce in ce mai agitat si mai rau cu nevasta"; "Salcamul pe care il avea in fata vecinului sau il taie" si "Nica, fiul lui Ion Moromete se baga paznic la un bloc" sunt alte aprecieri ce se regasesc in lucrarile de la proba scrisa la limba romana. Un alt candidat scrie ca "Nicolae Moromete moare la aproape 80 de ani fara nici o boala anume" ori ca "Moromete sta urcat pe un prag pentru as vedea toata familia, fapt ce da dovada de autoritatea acestuia". Iar sirul "perlelor" continua: "Vechea imagine a lui Moromete este distinsa, iar unitatea distinsa a familiei se reface"; "Baietii erau in conflict cu Moromete deoarece acesta nu face nimic, sta toata ziua, iar pe ei ii scoala cu noaptea in cap sa plece la munca si nu-i slabeste toata ziua cu ordine si porunci" ori "O data semnalate campurile de forta care declanseaza tensiunile, desfasurarea actiunii se precipita, personajele se misca tot mai repede, existenta Morometilor incepe sa semene cu o avalansa din roman". Intr-o alta lucrare se arata ca "primul volum are o viziune circulara", in timp ce un alt tanar constata ca, "in intelectualitatea sa, Marin Preda abordeaza tehnica obiectiva si viata de la tara" ori ca "Ilie se ducea in fiecare duminica in Poiana lui Iocan si le citea ziarul, iar acest lucru se destrama odata cu destramarea familiei". (M.J.)