Marton ATTILA 

Cetatenii din Voivodina vor mai multa autonomie decat au in prezent, insa majoritatea nu mai tanjeste dupa autoguvernarea de care se bucurau inainte de 1998, potrivit unor sondaje recente. Guvernul sarb inca lucreaza la elaborarea unei noi constitutii a tarii, care va determina gradul de autonomie a provinciei nordice a Serbiei ale carei puteri legislative, executive si judiciare au fost anulate in 1998 de catre Slobodan Milosevic. Totusi, in timp ce anumite cercuri politice sunt in continuare nemultumite fata de statutul Voivodinei, eforturile de obtinere a autonomiei complete care aparusera in anii '90 au pierdut din intensitate. Expertii au avansat mai multe motive pentru a explica aceasta situatie, incepand cu temerile de a initia conflicte cu Belgradul, pana la schimbarea componentei etnice a Voivodinei, ca urmare a numarului mare de refugiati sarbi. Nu in ultimul rand conteaza si discreditarea majoritatii partidelor politice care sustineau autonomia regiunii. Publicul a reactionat cu retinere la noul Act de Guvernare adoptat de Parlamentul sarb pe 22 iunie, care le permite autoritatilor de la Belgrad sa suspende orice statut sau set de legi adoptate de catre guvernul si municipalitatile provinciei. Bojan Kostres, membru al parlamentului de la Novi Sad si reprezentant al unui mic partid pro-autonomist, Liga Social Democrata din Voivodina, LSV, spune ca noua legislatie seamana cu "o lovitura de stat de proportii reduse." Nu au existat, insa, rabufniri majore de nemultumire pe scena politica din Voivodina si nici semne de furie din partea populatiei. Pana in anul 1998, atat Voivodina, cat si Kosovo s-au bucurat de un anume grad de autonomie, oarecum diferit fata de statutul celorlalte republici iugoslave. Dupa ce Milosevici a anulat puterile provinciilor, acestora li s-a permis totusi sa isi gestioneze domenii precum sanatatea, minoritatile si cultura. In urma caderii lui Milosevic, in octombrie 2000, noul guvern democrat de la Belgrad a promis sa adopte o noua constitutie care sa o anuleze pe cea a epocii Milosevic si sa restaureze totodata autonomia provinciei. Cativa ani mai tarziu, constitutia este inca in curs de elaborare, in principal din cauza esecului marilor partide de a se pune de acord in legatura cu principii de baza precum descentralizarea si transferul de autoritate. Potrivit constitutiei in vigoare in acest moment, provinciile nu au dreptul de a initia proiecte legislative, de a incasa impozite sau de a-si controla veniturile pe cont propriu. In schimb, se bazeaza pe fondurile alocate de catre parlamentul sarb. (Acest lucru se aplica acum doar pentru Voivodina, Kosovo iesind de sub controlul sarb inca din anul 1999). Proiectul noii constitutii, elaborat de guvernul condus de Vojislav Kostunica, prevede totusi preluarea controlului asupra anumitor venituri, dar si asupra puterilor legislative ale provinciei. Totusi, ultimul cuvant in ceea ce priveste veniturile si drepturile revine parlamentului de la Belgrad, legea sarba fiind mai presus de legile adoptate in Voivodina. Coalitia de guvernare din Voivodina, care include Partidul Democrat al lui Boris Tadic, DS, Liga Social Democrata din Voivodina, LSV, Alianta Ungurilor din Voivodina, SVM si Puterea Miscarii Sarbe, condusa de Bogoljub Karic, pretinde mai mult. In aceasta primavara, coalitia a solicitat aprobarea unei libertati legislative, executive si judiciare mai mari, precum si dreptul de incasare a impozitelor. Milka Puzigaca, director al agentiei SCAN, declara ca opinia publica in ceea ce priveste autonomia se schimba in functie de evolutia politica si sociala. De exemplu, atunci cand albanezii din Kosovo au lansat atacurile impotriva sarbilor in mai 2004, sustinerea autonomiei a scazut dramatic. Un alt factor cheie al opiniei publice consta in schimbarea radicala a componentei etnice a populatiei, in ultimii ani. La recensamantul din 1981, sarbii abia reuseau sa constituie majoritatea, cu 54,4% din totalul populatiei. Dar acum, ei reprezinta doua treimi din cele 2,3 milioane de locuitori din Voivodina, adica 65% din populatie. In luna iunie a anului curent a avut loc o alta incercare de reunire a fortelor pro-autonomiste intr-un nou Partid al Voivodinei, continand sase grupari mai mici, printre care si Reformistii din Voivodina. Este, totusi, prea devreme sa se emita un pronostic in ceea ce priveste posibilitatea ca acesta sa joace un rol important in viata publica. Djordje Subotic, un purtator de cuvant al Partidului Voivodinei, a declarat ca necesitatea solicitarii autonomiei a atras crearea unui nou partid. Divizarea acestora, a declarat Subotic, a facut ca sustinerea unei mai mari autonomii a Voivodinei sa para mai slaba decat era. Emil Krizan este de aceeasi parere. "Oamenii de rand nu agreeaza luptele si disputele dintre partidele pro-autonomiste si nici faptul ca liderii acestora abia daca s-au schimbat o data la 15 ani," declara acesta. Marton Attila este jurnalist in Novi Sad. Traducere de Lucian Gavril Copyright: Institute for War and Peace Report (www.iwpr.net)