Berna, orasul unde Albert Einstein a conceput teoria relativitatii, il omagiaza pe fondatorul fizicii moderne organizand mai multe manifestari, printre care o expozitie intitulata "bErn=mc2". Expozitia de la Muzeul de Istorie din Berna revine asupra lucrarilor si carierei genialului fizician german. Deschisa pana in aprilie 2006, expozitia se doreste a fi cea mai mare care i s-a consacrat vreodata lui Einstein, care a trait in Elvetia din 1896 pana in 1914. In capitala Elvetiei, Einstein, pe atunci in varsta de 27 de ani, a scris in 1905 articolele care fondau teoria relativitatii si care i-au adus Premiul Nobel pentru Fizica in 1921. Savantul lucra atunci ca inginer specialist la Oficiul elvetian de Brevete. O suta de ani mai tarziu, Berna organizeaza o serie de evenimente, printre care un spectacol de sunet si lumini consacrat energiei. Expozitia "bErn=mc2" incepe prin a-si dezorienta vizitatorul punandu-l sa se deplaseze printre oglinzi care dau impresia de infinit. Urmeaza apoi o retrospectiva a lumii fizicii, cu exemple interactive precum o catapulta medievala care are mare succes la vizitatorii cu varste mici. In cele din urma, expozitia se dedica teoriilor lui Einstein, nu numai celei privind relativitatea ci si celor privind miscarea browniana si efectul fotoelectric. Aceste descoperiri sunt prezentate in mod accesibil si cunoscatorilor si neinitiatilor, prin animatii informatizate. Marimea nu conteaza De asemenea, tot anul acesta se implinesc 50 de ani de la moartea lui Einstein, la varsta de 76 de ani, ceea ce a dus, in opinia oamenilor de stiinta, la disparitia unei minti geniale. Einstein stia ca se intampla ceva special cu creierul sau. Cei mai multi oameni, de exemplu, rationeaza si rezolva probleme gandindu-se in cuvinte si cifre, pe cand Albert Elinstein a declarat ca el rationeaza cu ajutorul imaginilor. Spre sfarsitul vietii, marele om de stiinta a decis sa-si ajute colegii, permitandu-le sa inregistreze si sa studieze undele sale cerebrale. Mai mult decat atat, el a decis sa-si doneze, dupa moarte, creierul in favoarea stiintei. Astfel, in ziua tragica, 18 aprilie 1955, dr. Thomas S. Harvey, patolog la Spitalul Princeton din New Jersey, a prevalat creierul geniului, inainte ca trupul acestuia sa fie incinerat. Dupa cativa ani, oamenii au inceput sa se intrebe ce s-a intamplat de fapt cu creierul lui Einstein si rapid s-a nascut o legenda, cum ca acesta ar fi disparut fara urma din spital. In realitate, dr. Harvey a fotografiat, a masurat si a cantarit faimosul creier. Se pare ca Einstein nu avea un creier mai mare decat al celorlalti oameni, insa lobii sai parietali erau mai mari decat ar fi fost normal. Aceste zone sunt responsabile pentru aptitudinile matematice, precum si pentru capacitatea de "a vedea" si manipula imaginile tridimensionale. S-a nascut pur si simplu geniu Dupa aceste operatiuni, dr. Harvey a taiat creierul in 240 de bucatele mici - de marimea unui cub de zahar, pe care le-a acoperit cu o folie dintr-un material asemanator plasticului, astfel incat sa poata studia la microscop fiecare particica a organului. Pentru a respecta dorinta lui Einstein, doctorul Harvey a dat si altor oameni de stiinta o parte din mostre, astfel incat acestia sa poata sa cerceteze si eventual sa descopere orice indiciu care sa explice in vreun fel geniul lui Einstein. Acestia au comparat celulele din creierul cercetatorului cu alte celule provenite de la oameni cu un grad de inteligenta normal. Ei au descoperit astfel ca Einstein avea un numar neobisnuit de mare de celule intr-o zona a creierului care avea ca "sarcina" rezolvarea problemelor, ceea ce l-a determinat pe un expert in studiul creierului si a inteligentei sa concluzioneze ca Albert Einstein avea un creier care se intalneste intr-un procent de unu la un miliard de oameni. La randul sau, dr. Sandra Witelson de la Universitatea McMaster din Canada, care a studiat si ea mostrele din creierul omului de stiinta, crede ca Einstein s-a nascut pur si simplu geniu. (D.M.)