Cresterea exploziva a creditarii in Romania a avut ca efect si accentuarea dezechilibrelor in balanta comerciala si cea de plati, iar masurile luate de autoritati trebuie continuate, in special pentru mentinerea "sanatatii" in sectorul financiar-bancar, potrivit unui studiu realizat de experti FMI. Studiul cuprinde o analiza comparativa a situatiei creditarii in Romania, Bulgaria si Ucraina, tari in care creditele au inregistrat un avans semnificativ in ultimii ani. Potrivit datelor FMI, ritmul de crestere a creditelor in Romania a fost, in termeni reali, de 7,9% in 2000, 28% in 2001, 32,4% in 2002, 56,8% in 2003 si 40,5% in 2004. Cel mai rapid s-au majorat, in 2004, creditele in valuta, avansul exprimat in euro fiind de 60%. Ponderea creditelor in PIB a crescut la 17,9% in 2004, fata de 15,9% in 2003, 11,8% in 2002, 10,1% in 2001 si 9,3% in 2000. Principalele probleme pentru sistemul bancar pot sa apara din cauza faptului ca majoritatea creditelor au fost acordate in valuta si de diferenta din ce in ce mai mare dintre scadenta imprumuturilor si maturitatea relativ scurta a depozitelor atrase de banci. Economistii FMI apreciaza ca avansul creditelor catre sectorul privat a fost sustinut, in Romania si Bulgaria, in principal de nivelul foarte redus al volumului total al creditelor in PIB in anii trecuti. Expansiunea a fost insa una excesiva, ridicand riscuri macroeconomice in Romania si Bulgaria si creand probleme la nivelul stabilitatii sistemului bancar in Ucraina. In Romania si Bulgaria, principalele probleme la nivel macroeconomic au fost adancirea deficitului comercial si a celui de cont curent, in conditiile in care productia interna nu a putut acoperi necesarul de consum rezultat. Pentru cele doua tari, FMI considera ca masurile viitoare adoptate de autoritati vor accentua politicile bugetare prudente, cu toate ca institutiile de reglementare trebuie sa fie vigilente si in ceea ce priveste siguranta sistemului financiar. In acest context, impunerea de masuri administrative pentru limitarea creditarii ar putea duce la reorientarea consumatorilor catre canale de finantare mai putin reglementate, cum ar fi leasingul. (A.M.V.)