Octavian HOANDRA 

Toata lumea a fost oripilata urmarind la televizor secventa in care doi hoti au fost prinsi furand din casele sinistratilor. Sub ochii politiei si jandarmilor, care nu au intervenit in apararea celor doi insi cu figuri patibulare s-a desfasurat un spectacol ce parea o intoarcere in Evul Mediu timpuriu. Cu diferenta ca atunci osanditii erau, totusi, protejati de furia multimii fiind dusi spre locul judecatii in custi de lemn. Imediat dupa secventa cu pricina, un analist neurotic al aceluiasi post de televiziune chemat sa comenteze aceste secvente decupate, parca din alt secol, m-a uluit: in viziunea d-sale, faptul ca aceste doua mizerii umane furasera tocmai de la niste napastuiti care in urma potopului pierdusera aproape totul, se datora faptului ca d-l Miron Mitrea si fostul guvern sunt niste hoti; fapt care, constituindu-se in exemplu i-ar fi facut pe cei doi sa fure tocmai de la sinistrati. Adanca zicere, mi-am spus, fara sa caut si eu o explicatie pentru acest act incalificabil. Pana la urma un furt e doar un furt; si nu sunt convins ca respectivii hoti sunt mai bogati decat cei in ale caror case inundate cotrobaiau. Am remarcat doar faptul ca acea "analiza" a respectivului domn se inscria foarte clar intr-o actiune mai ampla, si anume aceea practicata de cativa jurnalisti si personaje din "societatea civilai, care fac eforturi disperate si totodata hilare de a prezenta esecul actualei guvernari, evident pentru toata lumea, ca un act de eroism. Gestul nu este condamnabil. Este chiar onorant sa stai langa cei pe care i-ai sustinut, la bine si la greu. Dar cand este vorba despre dezastrul planand deasupra poporului tau, a incerca sa legitimezi un guvern caruia nu-i pasa decat de propria ramanere la putere pare de-a dreptul imoral. Poate ca, in adulatia guvernarii portocalii, societatii civile ii e mai greu sa observe ca ne departam cu pasi repezi de Europa, si asta nu (numai) din cauza Justitiei. Iar daca incearca sa ni se sugereze ca arestarile pompoase, in care oameni piperniciti, vinovati sau nu, sunt adusi in fata judecatorilor de "mascati", de la Antitero, intr-o imbecila demonstratie de forta si spectacol ieftin inseamna "a guverna" atunci nu ne ramane decat sa constatam ca ura care transpare din aceste "razbunari" (care uneori atrage suspiciunea exprimata fatis a unor state cu o democratie consolidata cum ar fi America), este ridicata la rang de datorie civic-democratica. Cazul Dinu Patriciu e mai mult decat relevant. Iar cand societatea civila si ziarele indeamna la ura inseamna ca s-a pierdut orice urma de normalitate. Revenind, am incercat si eu o explicatie a gesturilor de care vorbeam mai sus. Daca ne amintim de campania electorala a aliantei portocalii vom fi de acord ca tonalitatile acesteia au fost de o violenta extrema, incepand cu " Arde-i pe corupti!" si terminand cu crucea pe care ar fi urmat sa fie rastigniti inamicii politici. Dar, mai ales, sloganul d-lui Basescu prin care promitea instalarea de tepe in piata Victoriei. Sa incercam, deci, sa comparam rastignirea si tragerea in teapa ca metode coercitive, sugerate de cele mai ascutite minti ale unor domni care se afla acum in componenta celor mai inalte foruri de conducere ale statului, cu barbaria pedepsirii acelor doi hoti nenorociti. Vom vedea ca ca barbaria si ura, manifestata atat la varful politicii, cat si la cei mai de jos exponenti ai unui popor imbraca aceleasi forme, de care s-a dispensat, in timp, chiar si Evul Mediu. Poate ca imensul val de ura si razbunare raspandit de politicienii portocalii deasupra intregii tari, o data cu preluarea puterii acum sapte luni nu a facut altceva decat bulverseze si sa potenteze un alt rau, care acum pluteste in aer. Spun asta, pentru ca ma numar printre aceia care cred in valabilitatea dictonului conform caruia "cine seamana vant, culege furtuna". Si mai cred ca acest guvern, si oricare ar urma, nu va putea sa faca treaba buna in Romania, decat daca renunta la ura si la razbunare. Fiindca atunci cand urasti si traiesti pentru razbunare, nu mai ai timp pentru altceva. M-a surprins faptul ca d-l ministru Flutur si-a exprimat acordul cu metodele barbare folosite de satenii care pedepseau hotii inainte de a fi fost judecati, ca la doar cateva secunde sa-l aud cum peroreaza despre increderea in institutiile statului. Ce sa mai inteleaga, asadar oamenii? Daca, prin absurd, am cauta ceva bun in aceste blestemate inundatii nu am putea gasi altceva decat ca ele au relevat mai bine ca orice analiza sau sondaj faptul ca intre clasa politica aflata la putere si cetateanul roman este o imensa prapastie. Iar acest aspect va fi greu de acoperit, chiar de catre cei mai talentati ziaristi si analisti "independenti" care si-au facut un obicei din a incerca sa salveze guvernul si pe d-l presedinte din cumplita instrainare fata de propriul popor.