Ultimii doi ani au cunoscut cresteri spectaculoase in domeniul retailerilor, a marilor supermarketuri, fapt ce a dus la dezvoltarea accelerata a retelelor locale ale acestor tipuri de magazine. Selgros Cash & Carry este un astfel de "mogul" al vanzarilor, fiind deja o marca de succes in zona de Vest a UE. Selgros a intrat si pe piata din Cluj avand un singur competitor de calibru. Miscarea germanilor este cat se poate de fireasca si benefica avand in vedere ca orasul a fost pana de curand evitat de acest gen de investitii. Teoretic, o mai mare competitie duce la cresterea calitatii serviciilor si produselor. Ce se petrece insa in spatele afacerii Selgros din Romania reprezinta o mare enigma pentru orice expert contabil. Imediat dupa stabilirea locului unde s-a ridicat Selgros (zona cartierului Someseni) au aparut si problemele legate de proprietatea terenului, revendicat de o anume familie Dunca. Ce este insa cu adevarat curios este tranzactia imobiliara prin care Selgros a cumparat de la agentia imobiliara "Imobil Center" terenul in suprafata de 6, 5 hectare la un pret piperat de 38 de euro pe metru patrat. Ca si cum, germanii, recunoscuti pentru scrupulozitatea lor in afaceri, s-ar fi lasat pacaliti la vedere de speculantii imobiliari. Lucrurile nu stau chiar asa. ZIUA de Cluj a avut curiozitatea (neimpartasita de nimeni pana acum) de a afla cum deruleaza cei de la Selgros astfel de tranzactii imobiliare si de ce, mai tot timpul, firma germana plateste preturi exorbitante pe terenurile cumparate in Romania. Surpriza nu s-a lasat asteptata. Impozite reglate printr-o suveica de firme Conform datelor oficiale ale Registrului Comertului, concernul german Selgros/Frego a infiintat in Romania, incepand cu anul 1999 nu mai putin de 11 societati comerciale cu raspundere limitata (SRL-uri). Toate firmele au acelasi sediu social in Brasov si parte din ele au denumiri asemanatoare, dar puncte de lucru diferite. Prima intrebarea este simpla: ce face Selgros cu 11 societati comerciale si, mai ales, ce operatiuni a derulat prin aceste firme pana in anul 2001 cand a deschis primul magazin la Brasov. Tangential, bine de stiut este ca toate celelalte lanturi de supermarketuri au o singura firma/reprezentanta deschisa in Romania. Deci, metoda Selgros, este una originala. La o verificare minutioasa a firmelor Selgros rezulta ca noua din ele sunt de fapt "agentii imobiliare" cu un singur angajat si ca doar o firma, Selgros Cash&Carry, face comert asa cum ar fi si normal. Aceasta este "firma mama". Prin aceasta retea de firme, dintre care opt sunt radiate de la Registrul Comertului, deci nu mai functioneaza, Selgros a cumparat terenurile pe care si-a ridicat magazinele. Dupa ce tranzactiile imobiliare s-au incheiat societatile au fost lichidate. Altele au fost inghitite de firma mama prin operatiuni de "fuziune prin absorbtie" iar terenurile au ajuns tot la "firma mama". Smecheria viza plata impozitelor. Daca achizitiile de terenuri s-ar fi facut doar pe o singura firma, Selgros ar fi platit impozite uriase, asa ca s-au impartit sarcinile fiscale pe mai multi cotizanti. Un alt aspect tehnic ar fi ca cele noua firme erau microintreprinderi cu un singur angajat deci aveau un regim fiscal preferential, platind impozite de numai 1,5 la suta nu de 30-40 cat se platea inainte de ianuarie 2005. Sute de miliarde pierderi financiare Din datele contabile oficiale ale Selgros rezulta ca retailer-ul german a inregistrat pierderi uriase in Romania de ordinul sutelor de miliarde de lei vechi. Practic, magazinele Selgros nu au fost profitabile pana in 2003. Firma mama (vezi harta) a adunat in cei cinci ani de functionare pierderi de circa 850 de miliarde ( peste 23 de milioane de euro la cursul de astazi al euro). La fel si firmele imobiliare care au cumparat terenurile pentru Selgros sunt adevarate bombe financiare cu pierderi de miliarde. De exemplu, Selgros Baneasa Imobiliare a avut pierderi cumulate pe ultimii cinci ani de circa 20 de miliarde lei. In contextul in care a avut doar un singur angajat, ce activitati puteau duce la pierderi de miliarde in fiecare an? Cineva s-a jucat cu contabilitatea firmelor Selgros. Situatia este asemanatoare pentru fiecare firma Selgros in parte (exemplu Selgros Pantelimon Imobiliare, Selgros Brasov Imobiliare, Selgros Galati Imobiliare si Selgros 2 SRL). O alta observatie de bun simt este ca, pentru simplul motiv ca nu au avut profit, Selgros nu a platit nici un leu impozit statului. In pofida pierderilor sistemul Selgros functioneaza. Explicatiile Selgros Conducerea Selgros Romania explica faptul ca a infiintat cele unsprezece firme (dintre care noua microintreprinderi) pentru ca si-a schimbat sediul social, in 2001, de la Bucuresti la Brasov. Astfel se explica si coincidenta bizara din numele firmelor (vezi harta). Selgros neaga incercarea de a fenta plata impozitelor catre stat. "Din punct de vedere fiscal nu am avut nici un avantaj mentinand, respectiv dizolvand prin absorbtie vreuna dintre societatati,... singura ratiune a fuziunilor mai sus descrise a fost de a ne simplifica modul de functionare", considera reprezentantii Selgros. Simpla negatie nu reprezinta nici un argument. ZIUA va cerceta in amanuntime toate implicatiile schemei contabile folosite de Selgros. Cat priveste datoriile de ordinul sutelor de miliarde, Selgros se multumeste sa dea vina pe "costurile mari", fara sa specifice clar despre ce este vorba.

Cosmin PAVELESCU - ZIUA de Cluj