Linia neo-sovietica a Kremlinului privind imprejurarile si consecintele celui de-al Doilea Razboi Mondial este posibil sa fi accelerat trecerea unor rezolutii care asteptau atat in Senatul SUA, cat si in Parlamentul European, condamnand ocupatia statelor Baltice si alte crime nerecunoscute de Rusia, arata cunoscutul analist Vladimir Socor, in Buletinul Eurasia Daily Monitor al Fundatiei Jamestown. Reproducem mai jos materialul comentatorului occidental, amintind ca Asociatia Civic Media a lansat prin ZIUA o petitie de condamnare a Pactului Stalin-Hitler, pe care o va inainta Presedintelui si Parlamentului Romaniei in vederea adoptarii unei pozitii oficiale a tarii noastre fata de ororile ocupatiei sovietice incepand cu 1939. Semnati la AntiHitlerSTalin@ziua.ro si la http://www. petitiononline.com/ CivicAct/petition.html. (D.E.)
Pe 21 mai, Senatul Statelor Unite a adoptat o rezolutie conform careia "Guvernul Federatiei Ruse ar trebui sa ia o atitudine ferma, prin care sa admita si sa condamne ocupatia ilegala si anexarea" inainte de 1991 a Estoniei, Letoniei si Lituaniei. Implicit, dar clar, respingand versiunea oficilialilor de la Moscova, rezolutia Senatului SUA arata ca incorporarea statelor baltice in Uniunea Sovietica a fost "un act de agresiune indreptat impotriva dorintei natiunilor suverane" si ca aceasta a adus "suferinte nelimitate popoarelor baltice prin teroare, crime si deportari in Siberia". Rezolutia ii cere Rusiei, in calitatea sa de stat succesor al Uniunii Sovietice sa repudieze pactul Ribbentrop-Molotov "care i-a dat Uniunii Sovietice posibilitatea sa anexeze Estonia, Letonia si Lituania" si "sa faca o declaratie de recunoastere a ocupatiei ilegale". Daca Rusia face astfel de pasi, "se vor pune bazele unor relatii mai bune" intre Rusia si statele Baltice. O rezolutie asemanatoare este asteptata si din partea Camerei Reprezentantilor din SUA.
O rezolutie a trecut, pe 12 mai, si de Parlamentul European, care viza sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca o incercare de restabilire a balantei perspectivelor asupra istoriei recente: "pentru unele natiuni, sfarsitul razboiului a insemnat o noua tiranie" precum "incorporarea fortata a statelor baltice in Uniunea Sovietica si uciderea in masa si deportarea cetatenilor lor".
In timp ce Ziua Victoriei a insemnat eliberarea Europei de Vest, in rezolutie se mentioneaza ca ziua eliberarii a venit in centrul si estul Europei "dupa mai multe decade de ocupatie si dominatie sovietica". Un grup comunist din Parlamentul european, alaturi de militantul rus Tatyana Zhdanoka, s-a opus trecerii rezolutiei si atragerii statelor baltice in acest proces.
Unul dintre autorii rezolutiei, Toomas Ilves din Estonia, a notat, dupa trecerea rezolutiei, ca "Europa de Vest abia acum incepe sa inteleaga ce a adus sfarsitul razboiului in Europa de Est". La randul sau, colegul acestuia, Tunne Kelam, observa ca in istoria postbelica, cetatenii europeni nu sunt tratati la fel, iar victimele comunismului sunt considerate a fi inca o categorie secundara, iar o condamnare a regimurilor comuniste intarzie sa apara.
Bush a inteles greseala de la Yalta
Co-autorul rezolutiei, lituanianul Vytautas Landsbergis, a notat ca trecerea rezolutiei a capatat importanta dupa ce presedintele Rusiei, Vladimir Puytin, a considerat ca prabusirea Uniunii Sovietice a insemnat cel mai mare dezatru al secolului.
Adoptarea rezolutiei a fost un prim pas; urmatorul trebuie facut de UE care sa ceara autoritatilor ruse sa revina si sa inteleaga istoria, care "aduce prejudicii rusilor si cooperarii internationale".
Intr-un articol din cotidianul din Vilnius, Lietuvos Rytas, ambasadorul SUA din Lituania, Stephen Mull preciza ca presedintele George W. Bush "a inteles teribila greseala a SUA si a aliatilor sai, facuta la Yalta, prin tradarea idealurilor de libertate si condamnarea prietenilor nostri la doua generatii de opresiune". In prezent, statele baltice sunt "un exemplu rusinos pentru Rusia" a mai spus Mull, citandu-l pe Bush, la intalnirea de la Riga cu presedintii a trei state baltice.
(Titlul si interitlurile apartin redactiei)