Varujan VOSGANIAN 

Se sugereaza, in dezbaterea publica, faptul ca ideea rectificarii bugetare "pe minus" este deja acceptata. Urmand, pe aceasta premisa, sa vedem care sunt acele domenii unde cheltuielile vor fi amputate. Trebuie, insa, de la bun inceput sa spun ca in cele ce urmeaza voi combate aceasta premisa. Rectificarea bugetara, cel putin dupa datele existente in momentul de fata la Ministerul Finantelor Publice si la Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala, nu va fi facuta pe minus. Chiar si in conditiile in care deficitul bugetar va fi mult mai mic decat cel votat de Parlament prin Legea bugetului, nu se pune problema reducerii, in termeni nominali, a cheltuielilor bugetare. Si, avand in vedere faptul ca ne incadram in tintele de inflatie pentru anul 2005, rationamentele in termeni nominali se pot extinde si pentru rationamentele ce au in vedere cifrele in termeni reali. Veniturile bugetului consolidat au fost stabilite in toamna trecuta, pentru anul 2005, la 780 mii de miliarde de lei, iar cheltuielile la 819 mii de miliarde de lei, cu un deficit de 39 mii de miliarde de lei, deficit ce reprezenta 1,5% din Produsul Intern Brut. Fata de aceste nivele, calculele Ministerului Finantelor Publice arata ca nivelul colectarilor va fi, pentru anul 2005, cu circa 25 de mii de miliarde lei mai mare. E drept ca aplicarea cotei unice si a reducerilor impozitului pe profit a dus la o anumita scadere a veniturilor bugetare, dar aceasta scadere va fi, pe parcursul anului, compensata de celelalte masuri de natura fiscala, de devansarea aplicarii noilor accize si de imbunatatirea colectarilor. Din pacate, cea mai mare parte a cresterilor de venituri bugetare va trebui sa aiba ca destinatie acoperirea efectelor reducerii deficitului bugetar. In noile conditii deficitul bugetar va fi de circa 20 de mii de miliarde lei, ceea ce inseamna ca 19 mii de miliarde de lei din sporul de venituri bugetare va trebui alocat pentru a acoperi efectele reducerii deficitului bugetar de la 1,5% la 0,7% din PIB. Mai raman vreo 6-7 mii de miliarde de lei care vor permite cresterea cheltuielilor bugetare, in termeni nominali, fata de nivelele votate in Parlament, cu o suma echivalenta, ducand cheltuielile totale din bugetul consolidat la circa 826 mii de miliarde de lei. Aceasta nu inseamna, din pacate, ca nivelele cheltuielilor vor ramane aceleasi sau vor fi mai mari pentru toate capitolele bugetare. Cum este deja cunoscut, in urma unor masuri luate de Guvernul anterior in perioada campaniei electorale, am ramas cu cheltuieli nebugetate de vreo 30 de mii de miliarde de lei. Aceasta inseamna ca inlauntrul bugetului vor avea loc anumite realocari. S-a putut observa, deja, ca o seama de cheltuieli sunt mai mari pentru domenii precum educatia, sanatatea sau asigurarile sociale in timp ce investitiile pentru Administratia Nationala a Locuintei practic au stagnat. Bugetul va suferi mai ales in ce priveste domeniul investitiilor, pentru a permite realocarile la care noul Guvern a fost constrans. Asadar, pe ansamblu, rectificarea bugetara se face pe plus, nivelul cheltuielilor prognozate, in conditiile reducerii la jumatate a deficitului bugetar, fiind in termeni nominali mai mare decat cel adoptat de Parlament. In acelasi timp, insa, pentru anumite domenii rectificarea se va face pe minus, datorita existentei cheltuielilor nebugetate si constrangerii de a le onora, care obliga la reconfigurari ale unor nivele de cheltuieli. Nivelul colectarilor ar putea permite reluarea, sub auspicii ceva mai favorabile, a negocierilor cu Fondul Monetar International. In aceste noi conditii FMI ar putea renunta la solicitarea privind fie cresterea TVA de la 19% la 21%, fie cresterea cotei unice de la 16% la 19%, acceptand termenii in care Guvernul Romaniei este dispus sa negocieze. Acesta este, de altfel, si motivul pentru care rectificarea bugetara se amana pentru sfarsitul lunii iunie, atunci cand vom avea, deja, un raspuns in ce priveste evolutia negocierilor cu Fondul Monetar International.