Parlamentul leton a aprobat joi seara, cu majoritate de voturi, o declaratie in care sunt condamnate crimele comunismului. In declaratie se solicita Rusiei, nu numai sa recunoasca ocupatia tarii, ci sa-si asume si "responsabilitatea morala, juridica si financiara pentru crimele impotriva umanitatii comise in Letonia, precum si daunele provocate populatiei in timpul ocupatiei", informeaza Rompres. Deputatii letoni urmeaza sa pretinda de la Rusia scuze si o compensatie de 100 de miliarde de dolari. In cadrul votului de joi seara 70 de deputati letoni s-au pronuntat pentru adoptarea declaratiei, alti 23 votand impotriva. Reuters apreciaza ca declaratia Seimului leton ar putea provoca o reactie furioasa din partea Moscovei. Mai multe organizatii non-guvernamentale s-au sesizat si in Romania in urma declaratiei de la Riga a presedintelui Statelor Unite, George Bush, privind condamnarea Pactului Ribbentrop - Molotov urmate de propunerea presedintelui Georgiei, Mihail Saakasvili, de organizare a unei conferinte la Ialta pentru repararea nedreptatilor comise asupra Europei de Est tot la Ialta, in 1945. Aceasta din urma a fost discutata de Mihail Saakasvili si cu presedintele Traian Basescu, si cu cel al Ucraina, Viktor Iuscenko. Semnalele primite ieri la redactie indica faptul ca, pe fondul unei dorinte normale de judecare a crimelor comunismului, decizia parlamentului leton determina societatea civila romaneasca sa se adreseze presedintelui Traian Basescu pentru adoptarea unei pozitii oficiale a Romaniei privind condamnarea Pactului Rusinii si indreptarea Istoriei. (D.E.) Parlamentul leton a insarcinat guvernul de la Riga sa formeze in decurs de trei luni o comisie care sa stabileasca numarul victimelor ocupatiei sovietice si prejudiciile aduse atat statului, cat si locuitorilor sai. Letonia a fost anexata de URSS in baza pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939 si si-a obtinut independenta in 1991. Presedintele SUA, George Bush, a cerut condamnarea Pactului Rusinii intr-un discurs tinut la Riga, capitala Letoniei, in ajunul manifestatiei de 9 mai, de la Moscova. Presedintele rus Vladimir Putin a replicat dur si aberant, afirmand ca Pactul a fost "o afacere privata intre Hitler si Stalin" si nu reflecta opinia "poporului sovietic", asa ca nu are de ce sa se "caiasca" public. "Uniunea Sovietica a ocupat si anexat Republica Letonia, i-a distrus sistemul politic, a ucis, torturat si deportat sute de mii de oameni. Crimele comise de regimul totalitar al Uniunii Sovietice fac parte din crimele comise de regimurile totalitare care nu beneficiaza de amnistie". Moscova sa-si ia kaghebistii inapoi Potrivit declaratiei adoptate, relatiile dintre Rusia si Letonia vor fi bazate pe incredere si sinceritate numai atunci cand crimele comise in timpul ocupatiei sovietice vor fi cunoscute si condamnate. Declaratia Seimului leton solicita, de asemenea, Rusiei sa inceapa repatrierea fostilor militari sovietici, a colaboratorilor KGB, precum si a membrilor familiilor acestora, conform acordurilor ruso-letone, incheiate anterior. Numarul acestor fosti ofiteri sovietici se ridica la aproximativ 2000 de persoane, desi nu exista o cifra oficiala. Totodata, deputatii letoni propun guvernului sa incheie un acord cu Rusia privind acordarea asistentei financiare vorbitorilor de limba rusa din Letonia, care vor dori sa revina in patrie. Aleksandrs Kirsteins, presedintele Comitetului pentru Afacerile Externe al parlamentului leton, autorul documentului, a declarat ca "prin aceasta declaratie dorim sa punem capat unui numar de decizii si de legi adoptate de Seim dupa restaurarea independentei". Kirsteins a admis ca declaratia nu cuprinde "nimic nou, nimic despre care politicienii letoni sa nu fi vorbit si inainte". El a explicat ca Letonia trebuie sa adopte un document unificat, care sa fie apoi pus in circulatie prin intermediul reprezentantilor sai in strainatate, pentru a face cunoscuta lumii istoria tragica a tarii, scrie cotidianul rus Kommersant, citat de Agentia de Presa Rusia la Zi. Stanga pro-moscovita ataca la ordin Jakovs Pliners, deputat al uniunii de stanga pentru Drepturile Omului intr-o Letonie Unita, si-a indemnat colegii "sa nu se faca de ras" si sa respinga aceasta declaratie "absurda". Dupa parerea sa, nu exista baze pentru a inainta Rusiei plangeri pentru crimele regimului comunist. In acest caz, ar trebui inaintate aceste plangeri Germaniei (unde s-a nascut Karl Marx) si Georgiei (unde s-a nascut Iosif Stalin). Totusi, nu mai putin de 70 de deputati au votat in favoarea declaratiei, cu numai 23 de voturi impotriva. Peteris Tabuns, ales din partea uniunii de extrema dreapta " Patrie si Libertate", a declarat ca "Letonia asteapta acest moment de 15 ani" si a multumit Seimului pentru "curajul aratat in timpul adoptarii documentului". Ministrul leton al Integrarii Europene Ainars Latkovskis a afirmat ca declaratia adoptata de Seim nu este obligatorie pentru Guvernul de la Riga, insa reactia furioasa a Rusiei ar putea aplica presiuni asupra legaturilor cu Uniunea Europeana. "Rusia va avea o reactie negativa. Moscova va solicita la Bruxelles linistirea Letoniei", a declarat Latkovskis. Conform ministrului leton, solicitarea de repatriere a fostilor ofiteri sovietici nu este discriminatorie fata de minoritatea rusa din Letonia, care reprezinta 30% din cei 2,3 milioane de locuitori. Rusia sustine ca reforma invatamantului din Letonia, care a redus numarul orelor in limba rusa, constituie o discriminare a cetatenilor de etnie rusa, ca si testele de limba si istorie letona care sunt obligatorii pentru obtinerea cetateniei. Ministrul de Externe de la Riga, Artis Pabriks, a declarat ca repatrierea fostilor ofiteri sovietici va fi voluntara. "Nu vom merge din casa in casa sa aruncam oamenii in strada", a declarat pentru Reuters Pabriks. Condamnarea conform legilor internationale Declaratia indeamna Rusia sa recunoasca ocuparea Letoniei si sa ia in considerare asumarea consecintelor legale si politice. Parlamentul ar dori ca Moscova sa recunoasca responsabilitatea sa morala, legala si financiara pentru crimele comise si pentru paguba cauzata poporului leton. Parlamentul leton indeamna Rusia sa plateasca pentru aceste daune in conformitate cu principiile legii internationale cu privire la "crimele impotriva umanitatii", categorie din care fac parte si crimele comise de regimul sovietic impotriva poporului leton. "Crimele regimului nazist au fost investigate si condamnate, vinovatii au fost pedepsiti, in timp ce crimele regimului sovietic nu au fost evaluate in acest fel, ceea ce genereaza ideea permisivitatii", arata documentul. Alexandr Kirestein, initiatorul documentului, a declarat ca "suma ceruta Rusiei va oscila intre 60 si 100 de miliarde de dolari". Potrivit declaratiei, guvernul leton va forma o echipa de lucru care "va calcula daunele cauzate Letoniei si rezidentilor sai in timpul ocupatiei". In declaratie se arata insa ca Parlamentul este constient de faptul ca platirea daunelor nu poate compensa toate suferintele provocate de regimul totalitar comunist.

George DAMIAN