ZIUA a prezentat in numarul de ieri gravele fapte de care se face vinovat procurorul sef al Parchetului National Anticoruptie, Sectia Oradea, Ioan Moldovan (foto), dar si cele ale fiului sau Tudor. Fapte despre care Ioan Amarie, procurorul general al PNA, a fost informat de mai multa vreme de catre procurorul Elena Radescu, fost inspector PNA. Numai ca, in loc sa dispuna masurile corespunzatoare, seful PNA s-a pretat la un santaj josnic. Radescu a fost maturata din institutia condusa de Ioan Amarie pe baza unui contra-raport informativ, in care se dezvaluiau abuzurile savarsite de ea in dosarele instrumentate, cele mai crase fiind in dosarul "Lele". Pusa in situatia in care sa aleaga intre continuarea confruntarii sau revenirea la vechiul ei loc de munca, Radescu a optat pentru intoarcerea la Parchetul General. Numai ca faptele ce i se imputau fusesera cunoscute si in momentul cand a fost numita, in 2002, procuror inspector la PNA. Selectia "cadrelor de nadejde" ale PNA s-a facut prin identificarea si momirea unor procurori santajabili, usor de manipulat politic la nevoie. Procurorul revansard Elena Radescu nu a avut curaj sa intocmeasca nota prin care sa propuna inregistrarea unui dosar penal avand ca obiect faptele la care a participat fiul procurorului Ioan Moldovan. Ar fi insemnat sa se expuna unor noi lovituri-raspuns de la PNA. Fusese prevenita asupra a ceea ce va urma. I se insinuase viitoarea acuza: anchetarea contributiei ei la determinarea sinuciderii procurorului Cristian Panait. Asa cum se stie, in varianta oficiala, locul si momentul declansarii crizei ce ar fi condus la tragica disparitie a tanarului procuror au fost la Oradea, in martie 2002. In aceeasi delegatie a fost si Elena Radescu. Ea a asistat la revenirea lui Panait la sediu, dupa ce renuntase sa continue perchezitia in apartamentul colegului sau, Alexandru Lele. Aflata in evidenta stare de ebrietate, dupa o "iesire" prelungita la iarba verde cu soferul si un mai vechi soptitor, euforica domnisoara Radescu a fost primul coleg care l-a atacat pe Panait: "Ba, p..a, ma incalt si merg eu sa-l aduc legat pe Lele!". Procurorul Sarbu, cel care a dat solutia de neincepere a urmaririi penale cu privire la moartea violenta a tanarului magistrat, a ocolit aceasta faza. Nici o persoana dintre cele cu care Panait a intrat in contact la Oradea nu a fost audiata, tocmai pentru ca sa se evite consemnarea grotescului episod Radescu. Ceea ce nu inseamna ca a fost uitat. In mod evident, eleganta domnisoara inspector Elena Radescu nu putea sa se expuna unui nou scandal. Inca un tanar procuror luat drept tinta Vizorul Elenei Radescu a fost orientat, cu o inocenta bine jucata, spre tanarul procuror Adina Pantea. La data de 2 aprilie 2003, Gheorghe Baciu, condamnat pentru viol, a formulat, prin avocat ales Ioan Sava, cerere de revizuire in dosarul nr. 3722/2001 al Judecatoriei Oradea. Ulterior, la data de 7 aprilie 2003, a depus o precizare, in sensul ca ar fi intervenit o "impacare" cu partea vatamata. Pana atunci, cererea a fost repartizata pentru solutionare procurorului Adina Pantea, care isi desfasura activitatea in compartimentul judiciar al Parchetului Oradea. La data de 8 mai 2003, Adina Pantea inainteaza instantei concluziile de admitere a cererii. Conventia de impacare (act extrajudiciar procesului penal) a fost considerata de ea "proba noua", "instanta neavand cunostinta despre retragerea plangerii cu prilejul procesului". Tanara Pantea nu-si punea intrebarile pe care le-ar fi avut un procuror cu experienta: daca impacarea s-ar fi realizat inainte de ramanerea definitiva a hotararii Curtii de Apel, de ce sa nu se fi folosit inculpatul Baciu pana atunci de ea? De ce sa fi "acceptat" Baciu sa se ascunda de frica mandatului de executare cand i-ar fi fost mai simplu sa scoata "impacarea" si sa ceara sa se ia act de retragerea plangerii? De ce sa apeleze, in 28 februrie 2003, la calea extraordinara a contestatiei in anulare, daca el ar fi fost deja impacat cu victima inca din 12 ianuarie 2003? Simplu: pentru ca impacarea nu a existat inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Ori, impacarea isi putea produce efectele numai pana la acel ultim moment fatidic, 13 februarie 2003, al ramanerii definitive. Combinatii de plutonier-inspector Aceste manifestari de superficialitate ale tinerei Pantea au fost "indreptate" de seful ei, Demian Moca. El nu a fost de acord, motivand: "se nasc dubii cu privire la data incheierii conventiei dintre parti si momentul invocarii ei". A infirmat solutia si a repartizat-o procurorului Creivean, cel care il si trimisese in judecata pe Baciu. Consecvent, el cere Judecatoriei respingerea cererii de revizuire: "S-a incercat stabilirea datei la care a fost intocmit inscrisul impacarii, luandu-se legatura cu Serviciul Criminalistic al IPJ Bihor, Laboratorul de Expertize Timisoara si I.N.E. Bucuresti. Fiecare institutie a comunicat ca nu poate dovedi stiintific data certa... Desi data conventiei este 12 ianuarie 2003, inculpatul Baciu Gheorghe nu a inteles sa faca cunoscut instantei de recurs acest fapt la ultimul termen de judecata 13 februarie 2003, nici cu prilejul formularii contestatiei in anulare si nici a inregistrarii cererii de revizuire... De aceea, dubiul cu privire la data retragerii plangerii este foarte mare, motivat si de faptul ca inscrisul a fost redactat de martora Bara Livia, in continutul sau retragerea plangerii fiind conditionata de plata unei sume de bani, incalcandu-se principiul potrivit caruia retragerea trebuie sa fie neconditionata". Interpretarea data de tanara procuror Pantea cererii de revizuire nu si-a produs efectele, fiind remediata de colegi lipsa ei de experienta. Ceea ce nu a impiedicat-o pe Elena Radescu sa intocmeasca o nota prin care sa propuna cercetarea penala a tinerei procuror. Era singura ei cale prin care sa determine inregistrarea unui dosar penal cu privire la faptele celor doi Moldovan pentru favorizarea infractorului Baciu.

Luca ILIESCU