Leon 

Apetitul romanilor pentru consum creste de la o luna la alta, iar efectele sunt contabilizate in balanta comerciala a Romaniei, al carei deficit de cont curent tinde sa dea peste cap calculele guvernantilor. Balanta comerciala, o componenta importanta a contului curent, este principalul element care, in acest moment, influenteaza evolutia contului de capital. Poate ca pentru majoritatea romanilor acesti indicatori macroeconomici nu prezinta aceeasi importanta ca si rata dobanzii sau cursul de schimb al leului fata de euro sau dolar dar, prin efectele pe care acestia le induc la nivel macroeconomic, fiecare dintre noi este afectat. Cresterea deficitului comercial datorita importurilor masive de bunuri de consum poate avea efecte negative asupra nivelului de trai, prin restrictiile pe care le va induce de la an la an la nivelul fondurilor bugetare. La inceputul acestui an, Romania nu a semnat un nou acord cu FMI din cauza solicitarilor acestui organism financiar cu privire la deficitul bugetar si masurile nepopulare pe care Guvernul trebuia sa se angajeze sa le ia in acest an. Unul din motivele scaderii deficitului bugetar este si deficitul de cont curent agravat de cresterea accelerata a importurilor. In primul trimestru al acestui an, deficitul comercial a inregistrat o crestere alarmanta, cu 50% mai mult fata de perioada similara a anului trecut, explozie alimentata de cresterea cererii interne pentru bunuri de consum. Reprezinta cresterea consumului o tendinta negativa pentru economia romaneasca? Bineinteles ca nu, atat timpt cat acest consum stimuleaza productia interna de bunuri si servicii si importurile de bunuri investitionale. Nu trebuie omis faptul ca, in anul 2004, cresterea economica s-a bazat intr-o mare proportie pe consum. Dar atunci cand acesta stimuleaza deficitul pe comertul exterior al Romaniei, acest deficit presupune costuri pentru intreaga societate. Din evolutia comertului exterior al Romaniei se detaseaza o tendinta negativa care nu poate fi ignorata, si anume scaderea ponderii bunurilor de investitii in totalul importurilor. Mentinerea unei asemenea tendinte este mai grava decat marimea deficitului comercial. Economia romaneasca are nevoie acum de retehnologizare si de cresterea capacitatilor de productie moderne care sa aduca produsele romanesti la un nivel de competitivitate comparabil cu cel din Uniunea Europeana. BNR recomanda producatorilor, la inceputul anului, cresterea productivitatii muncii. Pentru realizarea acestui obiectiv, este nevoie de investitii in capacitatiile de productie. Pe masura ce ne apropiem de intrarea in UE, avantajele comparative ale Romaniei se reduc simtitor. Alinierea preturilor la carburanti si utilitati lasa tarii noastre doar avantajele fortei de munca ieftine si a unei fiscalitati reduse la nivelul companiilor. Reducerea ponderii bunurilor investitionale in totalul importurilor este legata direct de evolutia intrarilor de capitaluri pentru investitii productive. Deocamdata, acestea se lasa asteptate. Reprezentantii bancii centrale apreciaza ca investitiile straine pentru anul in curs, se situeaza intre 2,5 miliarde si 3 miliarde de euro, dar dupa evolutia acestora de la inceputul anului, aceste previziuni sunt departe de realitate. In ianuarie 2005, investitiile straine au fost cu aproape 50% mai mici decat in ianuarie 2004. Este totusi de apreciat evolutia exporturilor care, in pofida aprecierii leului, sunt in crestere cu 17,5% fata de aceeasi perioada a anului trecut, fara modificari semnificative in favoarea produselor cu un grad ridicat de prelucrare. Desi profiturile exportatorilor au fost ajustate semnificativ de noua politica a BNR, exporturile au fost in crestere, fapt ce arata ca introducerea cotei unice de 16% incepe sa-si produca efectele pozitive, o parte din efectele aprecierii leului fiind compensate de reducerea impozitului pe profit. Scaderea drastica a dobanziilor la lei si aprecierea leului raman principalele stimulente ale consumului. Pe de o parte, dobanzile bonificate de banci la depozite au intrat sub nivelul de 10% si se apropie de rata inflatiei, ceea exclude posibilitatea de a mai realiza venituri din dobanzi real pozitive, fapt ce va descuraja economisirea in favoarea consumului. Pe de alta parte, aprecierea leului va stimula importurile de bunuri de consum. Astfel, tendinta de accentuare a deficitului comercial se va mentine in perioada urmatoare, fie ca se consuma pe credit sau din veniturile obtinute suplimentar ca urmare a cotei unice. Pe masura ce creditul devine mai accesibil prin scaderea dobanzilor, efectele cresterii preturilor la carburanti si utilitati sunt compensate prin consumul pe datorie. Necesitatea scaderii inflatiei face ca banca centrala si Guvernul sa nu aiba deocamdata parghii pentru echilibrarea balantei comerciale. In aceste conditii, sunt posibile noi modificari in politica fiscala, bineinteles in sensul cresterii presiunii fiscale.