Societatea Culturala Tinutul Herta cere retrocedarea catre Romania a tinutului Herta, aflat in prezent sub administratie ucraineana. "Avand in vedere o asemenea situatie particulara a tinutului Herta, o retrocedare catre Romania a acestuia este total justificata si se impune. Ne mai fiind de acord cu prelungirea Tratatului incheiat cu Ucraina in 1997, consideram ca Romania se poate angaja la negocieri cu vecina noastra pentru a incheia un nou tratat, care sa tina in mod egal seama de interesele celor doua parti si care sa excluda asemenea sacrificii teritoriale nedrepte si dureroase", se arata intr-un comunicat de presa sosit la redactie. "Romanii din tara, originari din Tinutul Herta (actualul raion Herta din Ucraina) considera ca teritoriul acesta pe care s-au nascut si au trait pana in 29 iunie 1940, a fost pe nedrept anexat de fosta URSS", se arata in comunicatul de presa al Societatii Culturale Tinutul Herta (SCTH). SCTH arata ca "Acest teritoriu care corespunde fostei plase Herta din judetul Dorohoi, a facut dintotdeauna parte din Romania Veche si n-a fost niciodata ocupat de alta tara. Toate localitatile acestui teritoriu au fost si sunt si astazi locuite de romani intr-o proportie ce se apropie de 95%, iar singura limba pe care o vorbesc toti acestia este limba romana". SCTH arata in sprijinul afirmatiei sale ca "Herta ca si satele din acest teritoriu sunt si vechi romanesti, unele fiind atestate de domnitori romani de peste 600 de ani. De exemplu, satul Molnita, de aici, a sarbatorit in anul 2000, vechimea de 600 de ani de cand, in anul 1400, a fost pentru prima data atestat de domnitorul Alexandru cel Bun. Parintii si stramosii romanilor de astazi din acest teritoriu, si-au adus nemijlocit aportul alaturi de ceilalti romani din tara la crearea, independenta si intregirea statului roman". Comunicatul SCTH subliniaza "Caracterul autentic si dintotdeauna romanesc al acestui coltisor de tara romaneasca este demonstrat pe langa date geografice, istorice, demografice sau lingvistice, si de date culturale, in sensul ca mari oameni de cultura ca Gh. Asachi, Vasile Bogrea, George Sion, Arthur Verona, Emil Chifu, Ioan Soneriu, Vasile Pavel, Paul Lazarescu, provin din acest teritoriu. Pentru acelasi caracter autentic romanesc al Hertei, pledeaza si numeroase argumente arheologice. Dupa Gh. Teodor (1993) de exemplu, tinutul Herta este strabatut de "o salba de vechi cetatui romanesti", iar la Movila, langa Herta, se pot si astazi vedea ruinele unei biserici domnesti, ctitorie a lui Stefan cel Mare". "Invadarea si ocuparea acestui vechi tinut romanesc a fost de aceea o nelegiuire si un grosolan abuz al sovieticilor, mai ales ca acestia au folosit in acest scop forta militara, ucigand cu acel prilej comandantul garnizoanei Herta, care le-a atras atentia ca sunt intr-un teritoriu neprevazut in ultimatum. Abuzul devine mai evident si anexarea acestui tinut de catre sovietici devine mai de contestat cu cat, asa dupa cum se stie, tinutul Herta n-a fost prevazut nici in pactul Ribbentrop-Molotov. Intrebati atunci, imediat, ostasii sovietici afirmau ca au ajuns la Herta "din greseala", iar Ministrul de Externe, caruia, pe cale diplomatica i s-a solicitat sa retrocedeze acest teritoriu neprevazut in ultimatum, a raspuns ca "nu sunt de acord militarii cu aceasta." Toate acestea sunt de natura sa arate ca rapirea si anexarea tinutului romanesc Herta, a fost o mare nedreptate O nedreptate tot asa de mare este insa si instrainarea acestuia in continuare". (D.E.)