Stelian TANASE 

Nu stiu nici un jurnalist inainte de congresul PSD care sa fi acordat vreo sansa lui Geoana. Aparitia lui la potou in cursa a nascut doar intrebarea: daca este o candidatura reala. Puteai sa te gandesti ca se simuleaza o competitie care in fapt lipsea. Trebuia inchisa gura presei si a analistilor sceptici. Era si o chestiune de imagine. PSD se parea ca vrea sa sa dea iluzia dezbaterii deschise si sa reteze parerea ca Iliescu e singurul lider capabil sa tina partidul. Trebuia dosita o alta: ca jocurile sunt facute si nimeni nu are curaj sa il infrunte in congres pe fostul presedinte. Iliescu sigur regreta acum ca s-a intors de la Cotroceni in Kiseleff. Sigur, isi spune ca era mai bine sa se retraga in decembrie din viata politica. Ar fi avut alta aura, de invingator nu de invins. Acum, dupa votul sever anti-Iliescu de la sala Palatului, statura lui s-a micsorat. A castigat partidul, dar a pierdut el. Iliescu a ratat ultima sa campanie. Vechile sale instrumente de persuasiune nu au mai avut efect. Nu l-a invins centru-dreapta, ci partidul pe care l-a mosit si l-a dus la victorii. Lumea i-a intors spatele, incepand cu pesedistii. Ma asteptam ca Nastase sa fie tapul ispasitor al pierderii cursei prezidentiale si pentru trecerea partidului in opozitie. El a facut un joc abil, sau pur si simplu i-au iesit socotelile. S-a aliat cu Iliescu, dupa ce in ianuarie se manifestase contra lui, cu intentia clara de a nu parasi sefia PSD. De ce sa se scoale el, ca sa ii faca loc "parintelui fondator"? Apoi a impartit primele doua pozitii cu el cand si-a dat seama ca nu il poate infrange. In final, a preferat sa participe la executia lui Iliescu. Paricidul a fost public, dupa toate regulile unor asemenea operatii. Nu intotdeauna curate, dar frecvente in lupta pentru putere. Nastase s-a salvat de data asta. Sansa lui a fost ca delegatii l-au preferat pe el lui Oprescu, perceput ca preferat de Iliescu. Nastase a castigat un ragaz pana in 2007. El nu s-a lansat in cursa contra lui Iliescu din cauza temperamentului, dar si pentru ca avea handicapul ultimelor infrangeri. Trebuia un competitor cu dosar mai bun. In preziua congresului, delegatii, in tot felul de conclavuri, risipiti prin Bucuresti, au negociat. Acolo s-a decis soarta votului din noaptea de joi spre vineri. In aceste intruniri informale, semiclandestine. S-a format ah-hoc o coalitie care l-a mazilit pe Iliescu. A fost un reflex, o expresie a instinctului de conservare. S-a sperat prin aceasta mutare ca agonia PSD va fi stopata. Intrebarea a fost: ce facem in 2008/9? Orice raspuns la aceasta intrebare il excludea clar pe Iliescu. In loc sa priveasca inapoi cu manie, au preferat sa se uite in fata. Alegerile nu sunt atat de departe cum ar parea la prima vedere. Iliescu ar fi putut fi cel mult un arbitru, unul care imparte favoruri. Erau asadar riscuri prea mari pentru fiecare. Cadrele s-au maturizat, au capatat experienta, au facut bani, au deja curaj si nu mai doresc sa depinda de un centru autoritar. Geoana a promis spirit colegial, echipa. Multi nu au mai dorit sa se lase la mana cuiva, chiar de ar fi a lui Iliescu. Anturajul sau, care tragea toate sforile, a reusit sa instraineze - poate nu partidul, dar oricum - delegatii la congres. Adica segmentul activ al partidului, cu interese specifice pe care incearca sa le rezolve in PSD. Filialele au considerat ca e momentul sa inchida un capitol. O fi trecutul glorios, dar multi se gandesc la soarta lor, si si-au spus ca e nevoie la varf de cineva care sa intruchipeze aceste interese. Cu nostalgii nu faci nimic in politica, mori cu zile. Geoana in ultimele sondaje statea cel mai bine la popularitate dintre liderii PSD. Peste Iliescu si peste Nastase. A fost un semnal pe care putini l-au luat in consideratie inauntrul si in afara partidului. Asta l-a iritat pe Iliescu. Faptul l-a dus la iesirea penibila si imprudenta - cand l-a calificat pe Geoana drept "prostanac". L-a victimizat si a atras atentia asupra unui potential rival, un rival care statea la panda si isi astepta randul. In Sala Palatului s-a vazut, charisma cu care Iliescu a hipnozat pana mai ieri destui a disparut. Geoana este un candidat credibil la presedintie. Un atu, in acest joc pe sarma. Toti in sala, indiferent de simpatii, viseaza la revansa, sa revina la putere. Este chiar ratiunea lor de a fi in politica si in PSD. De asta nu au plecat dupa trecerea in opozitie. Ca efect, Geoana a fost vazut ca salvator al situatiei, omul momentului. Platforma lui, si-au spus delegatii, trebuie creata de pe acum. Daca ar fi mers cu Iliescu nu ar fi facut decat sa amane pana in 2007 deciziile strategice. Au preferat sa "rupa mata" acum. Nu au mai vrut sa astepte. Multi si-au simtit amenintate pozitiile castigate in ultimii ani in partid. Sefia lui Iliescu, pentru inca 2-4 ani, ar fi insemnat o perioada de restauratie si nu au vrut sa riste. Un factor psihologic a fost "integrarea in Uniunea Europeana". Iliescu a fost vazut ca mult mai putin potrivit decat fostul ministru de externe. Aceasta e o partitura scrisa de delegati pentru Geoana.