o 19/31 mart. Se alege noul birou al Sectiunii Istorice format din G. Barit, presedinte; V.A. Urechia, vicepresedinte si V. Maniu, secretar. o 20 mart./1 apr. Emanoil Bacaloglu isi sustine discursul de receptie cu tema "Despre calendar" cu scopul declarat de a arata "superioritatea calendarului gregorian; necesitatea ca acesta sa fie introdus in toate tarile culte, pe unde aceasta nu s-a facut. In incheiere se mentiona ca si noi "nu vom intarzia sa adoptam o reforma buna, sa ne indreptam o eroare, sa iesim, prin urmare, si in aceasta privinta, din atmosfera neguroasa a Orientului si sa aratam lumii si noua insine ca suntem mai presus de prejudecatile invechite ale trecutului." In raspunsul dat, Ion Ghica, dupa ce omagiaza pe Emanoil Bacaloglu, referindu-se la subiect afirma ca "este nu numai de o mare importanta stiintifica, dar are si o mare importanta politica si sociala." o 28 mart./9 apr. Dr. Pavel Vasci-Ungureanu sustine discursul de receptie cu tema "Despre vegetarianism", insistand pe larg asupra "nutritiunii privita din punct de vedere economic, moral, estetic, etic, social." Raspunsul este dat de dr. Iacob Felix. In aceeasi sesiune, Ion Ghica rosteste discursul sau de receptie despre "Ion Campineanu", "un om care a luptat o jumatate de secol pentru dezvoltarea morala, intelectuala si nationala a poporului roman, precum pentru raspandirea stiintelor, artelor, mestesugurilor in care el vedea redobandirea drepturilor nationale ale patriei noastre...acela care a deschis in Romania lupta pe taramul politic si care, prin apararea ce a sustinut in contra acelora ce voiau sa ne rapeasca autonomia, ne-a lasat o pagina frumoasa de istorie politica a tarii." Din raspunsul dat de B.P. Hasdeu, retinem aprecierea ca primirea lui Ion Ghica arata ca "Academia Romana priveste studiul stiintelor omenesti ca o situatiune intre stiintele naturii si stiintele spiritului." o 1/13 apr. G. Barit prezinta raportul pe marginea cartii "Suveniri si impresii de calatorie" de D. Ralet. o 4/16 apr. Dr. Iacob Felix rosteste discursul sau de receptie "Despre miscarea populatiunii in Romania". Dupa o ampla analiza a evolutiei populatiei in tara noastra, Iacob Felix specifica faptul ca "Populatiunea Romaniei se inmulteste intr-o proportie cu mult mai mica decat aceea a altor tari. Romania este dar amenintata cu depopulatiune relativa, care vatama interesele ei vitale." Cauzele sunt "civilizatiunea noastra inapoiata, educatia morala si intelectuala imperfecta a junimii noastre, putina ingrijire ce o dam intereselor economice ale tarii si neglijarea perceptelor elementare ale igienei. Indreptarea se poate astepta numai de la patriptismul luminat, de la conlucrarea sincera a tuturor oamenilor de bine." In raspunsul dat de P.S. Aurelian se subliniaza ca "in tot cazul, Academia Romana, gratie invatatului nostru coleg, si-a indeplinit datoria, aratand adevarul asupra unor chestiuni de la a carei solutie depinde viitorul tarii." V. Maniu, secretarul Sectiunii Istorice, prezinta "Raport asupra miscarii istorice in cursul anului 1789 in Romania si in strainatate, cu referinta la romani, o examinare exhaustiva a bibliografiei straine si romanesti despre 1879. G. Barit sustine o comunicare despre Schopenhauer. o 6/18 apr. Este ales ca membru corespondent al Academiei Romane istoricul si folcloristul Nicolae Densusianu (1846-1911). (Texte selectate din volumul "Istoria Academiei Romane in date", de Dorina Rusu)

Texte redactate de Elena Solunca Moise; Coordonator: Brindusa Armanca