La instalarea in functie a noului ministru al Administratiei si Internelor, Vasile Blaga, presedintele tarii Traian Basescu cerea conducerii Politiei Romane "distrugerea structurilor de tip mafiot". Acest obiectiv poate fi realizat, insa numai cu oameni nepatati si care sa nu se fi erijat ani de-a randul in protectori ai coruptilor, infractorilor sau borfasilor de orice fel. Unul dintre cei care pana acum ar fi trebuit sa anihileze retelele si structurile mafiote este secretarul de stat din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Toma Zaharia. Numai ca numele acestuia a aparut de cele mai multe ori in scandaluri si afaceri dubioase si mai putin in operatiuni de eliminare a structurilor mafiote. In mod normal Toma Zaharia ar trebui sa fie printre primii oameni schimbati. Doar ca acest lucru este pe cale sa devina foarte greu sau chiar imposibil de infaptuit, surse ale ziarului ZIUA, precizand ca Toma Zaharia incearca o apropiere de actuala putere si de mai multi lideri ai noii conduceri. Un exemplu pe cat se poate de elocvent este si lupta pentru numirea noului prefect de Brasov. Astfel, se pare ca secretarul de stat din MAI si chestorul Mircea Bucur, seful IPJ Brasov si un protejat al lui Toma Zaharia, au batut palma si incearca sa-l impuna in postul de prefect al judetului Brasov pe Radu Lisenche, fost prim secretar al UTC si director la firma "Ana-Hotels" din Poiana Brasov. Pentru ca noua conducere a Ministerului Administratiei si Internelor si chiar noua conducere de la Cotroceni sa nu aiba dubii in legatura necesitatea schimbarii secretarului de stat Toma Zaharia, ziarul ZIUA prezinta, inca o data, "realizarile" acestuia si scandalurile aparute in jurul numelui sau. Despre Toma Zaharia ziarul ZIUA a scris in nenumarate randuri demascand implicarile sale in afaceri dubiose, numele secretarului de stat fiind rostit chiar si de catre unii dintre cei mai temuti lideri ai lumii interlope. Faptele lui Toma Zaharia ar putea face obiectul unei carti alcatuita din mai multe volume. ZIUA va prezinta astazi cateva dintre cele mai mari scandaluri in care a aparut numele celui mai influent om din Ministerul Administratiei si Internelor. Toma Zaharia este cunoscut nu doar ca un secretar de stat sau ca un "om al legii", ci si sub denumirea de "Generalul Heroina", dupa ce numele sau a fost vehiculat intr-unul dintre cele mai mari scandaluri privind traficul de droguri, si anume dosarul SINTOFARM. Investigatiile in urma carora a fost constituit dosarul SINTOFARM au demarat la inceputul anului 1999, in momentul in care Serviciul Roman de Informatii a interceptat activitatea unor presupusi traficanti de precursori (n.r. substante cu ajutorul carora se prepara drogurile). Intensificand activitatea de monitorizare a suspectilor, SRI a reusit sa stranga date si dovezi care cereau o interventie a organelor abilitate cu pedepsirea acestora. Aproape in aceeasi perioada, patru colonei de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCOA), demareaza o investigatie dupa ce afla de o tranzactie cu anhidrida acetica. Astfel, la randul lor, cei patru colonei au adunat dovezi, nestiind insa de actiunile colegilor de la SRI. De asemenea, nu a trecut mult timp si chiar FBI a inceput sa faca rapoarte despre aceasta situatie neobisnuita. Concret, anchetele celor de la SRI si BCCOA au scos la iveala un traseu dubios al anhidridei acetice care pornea din Occident, trecea prin Romania cu ajutorul Politiei si, prin mai multe firme, ajungea in mainile unor kurzi care o scoteau din tara. Era vorba deci despre o uriasa grupare mafiota. Numai ca in toata aceasta retea aparea numele Ioanei Toma, sotia lui Toma Zaharia. In acest context, politistii de la BCCOA realizeaza o perchezitie la SINTOFARM, societatea la care lucra Ioana Toma. Cu aceasta ocazie, au fost gasite dovezi ale implicarii ei in tranzactionarea ilegala a tone de precursor cu ajutorul IGP-ului. Descoperirea le-a fost insa fatala, iar ancheta s-a stopat. Toma Zaharia nu i-a iertat pe cei patru colonei pentru "tupeul" avut, astfel ca a ordonat o ancheta la BCCOA al IGP-ului, verificare ce a dus la mutarea disciplinara a celor patru, sanctionarea lor si transformarea BCCOA in DGCCOA. In acest mod s-a razbunat Toma Zaharia pe cei patru colonei care ajunsesera la Ioana Zaharia care, in calitate de director economic la societatea SINTOFARM SA, semnase pentru incheierea tranzactiei. Armagedon II Afacerea SINTOFARM este doar una dintre cele in care apare numele lui Toma Zaharia. Secretarul de stat din MAI a mai fost acuzat in anul 2002 de lipsa de profesionalism de catre fostul sef de cabinet al presedintelui Emil Constantinescu. Mugur Ciuvica, suspectat, la mijlocul lunii ianuarie 2002, de fabricarea raportului Armagedon II, l-a acuzat, printre altii, pe Toma Zaharia de "abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, violare de domiciliu, lipsire de libertate in mod ilegal, fals intelectual si nerespectarea prezumtiei de nevinovatie". Actualul secretar de stat din MAI a fost acuzat de instigare la comunicarea de informatii false. Mugur Ciuvica declara la vremea respectiva ca Toma Zaharia a facut anumite precizari reprezentantilor mass-media din care rezulta ca el este cel care a redactat Raportul Armagedon II "incalcand prezumtia de nevinovatie, obligatia de retinere in declaratii si principiul confidentialitatii anchetei". De asemenea, Ciuvica a precizat ca Zaharia nu a putut aduce nici o dovada a implicarii sale in redactarea Raportului Armagedon II. Protectorul sefului IPJ Brasov ZIUA a prezentat de curand cum chestorul Mircea Bucur, seful IPJ Brasov, un alt personaj catalogat drept dubios, este protejat chiar de catre Toma Zaharia. Astfel, in ciuda numeroaselor semnale trase de presa, chestorul Mircea Bucur a reusit sa se mentina in functie si chiar sa promoveze, se pare datorita relatiilor apropiate pe care le are cu secretarul de stat din Ministerul Afacerilor si Internelor, Toma Zaharia. Multi ofiteri de politie sunt consternati de faptul ca Mircea Bucur in loc sa fie de mult schimbat pentru scandalurile provocate, a fost ridicat in ierarhie, de la gradul de colonel si functia de comandant al Politiei Municipiului Brasov, la gradul de general (chestor) si comandant al IPJ Brasov. Pentru Toma Zaharia nu a contat, atunci cand a decis sa-l ia sub aripa pe Bucur, faptul ca inca de la sfarsitul anilor '90, presa a demonstrat ca fiul chestorului Bucur, Cosmin Mircea Bucur, era asociat in firma SC "90 Com Impex" SRL a afaceristului Dan Tartaga, societate prin care mafia PDSR-ista de atunci derula o adevarata contrabanda cu frigidere. Nu a contat pentru Toma Zaharia nici faptul ca in 2001, politistii lui Bucur l-au snopit in bataie, "din greseala", pe italianul Massimo Lucarini, pe care l-ar fi confundat cu un urmarit general. Sub presiunea opiniei publice, Mircea Bucur si-a asumat vina, inclusiv faptul ca ar merita sa fie sanctionat. Nu s-a intamplat insa. Atunci cand l-a promovat pe Mircea Bucur, Toma Zaharia nu a tinut cont nici de scandalul din 2001, legat de violarea unui baietel de 13 ani, cand pedofilul englez Mason Neal Geoffrey a fost filmat de lucratorii Politiei in timp ce facea sex cu un copil al strazii. Politistii care au realizat "flagrantul" nu au intervenit decat dupa ce pedofilul a violat victima, chipurile pentru a avea astfel "proba irefutabila". Metoda dupa care au actionat in acest caz oamenii legii a fost denumita de Bucur, colonel pe atunci, ca fiind una "specifica". Nu a contat pentru Toma Zaharia nici faptul ca Mircea Bucur este denumit "aliatul cutitarilor", dupa ce, in loc sa-i aresteze, a negociat cu taberele de "recuperatori", "bisnitari", "valutisti" si "protectori" din Brasov, care au iesit cu sabii, cutite, bate si lanturi in strada luptandu-se pentru impartirea zonelor de influenta din oras. Nu a avut importanta pentru secretarul de stat din MAI nici faptul ca in anul 2003, Mircea Bucur a intrat din nou in vizorul presei, in timpul campaniei legate de vilele de miliarde ale politistilor construite din "salariile de bugetari". Pe lista averilor lui Bucur figura un teren intravilan cu o suprafata de 13.250 de metri patrati, o casa de vacanta si un apartament, ambele fara valoare declarata, un VW Passat nou-nout si conturi ce depasesc 10.000 de euro. Toate acestea le cunostea si Toma Zaharia. Doar ca, pentru secretarul de stat acestea nu au fost de ajuns incat sa fi luat vreo decizie care sa fi dus la destituirea lui Mircea Bucur. Nutu Camataru, BANCOREX, mineriadele si TETRAPOL Numele lui Toma Zaharia nu a fost intalnit doar in afacerea SINTOFARM sau in cazul chestorului Mircea Bucur. El a fost rostit chiar si de catre liderul probabil al celei mai puternice retele mafiote din Romania: Nutu Camataru. In acest sens, Nutu Camataru a declarat ca unul dintre clientii restaurantului "Calypso" (n.r.-local ce-i apartinea lui Nutu Camataru) era si Toma Zaharia. De asemenea, in 2003 Mugur Ciuvica si Marius Oprea au prezentat, in numele nou-infiintatei Agentii Romane Anticoruptie, topul preferatilor bancii BANCOREX. Unul dintre cei care se aflau in fruntea listei, ce cuprindea 400 de nume si care fusese publicata acum aproximativ sase ani si de ZIUA, era Toma Zaharia care s-a bucurat de un credit echivalent la acea data (1 USD - 3125 lei) a 41.000 de dolari. Chiar si Asociatia Victimelor Mineriadelor din Romania" l-a acuzat pe Toma Zaharia ca, in calitate de sef al Sectiei 10 de Politie, a maltratat si retinut ilegal direct si indirect, in perioada 13 iunie - 20 iulie 1990, sute de cetateni nevinovati. Toma Zaharia nu a "scapat" nici scandalul iscat in jurul proiectului de securizare a frontierelor prin implementarea sistemului TETRAPOL de catre concernul "European Aeronautic Defence and Space" (EADS). Desi increngaturile dintre personajele acestei afaceri au fost prezentate de presa centrala, nu s-a reusit insa refacerea traseului banilor publici si destinatia comisioanelor din aceasta afacere, desfasurata fara licitatie. Numele lui Toma Zaharia a aparut si in acest caz, el fiind unul dintre personajele-paravan, alaturi de Nicolae Berechet sau Gheorghe Carp, carora autoritatile de la Bucuresti le-au permis sa manevreze aceasta adevarata "mina de aur" de aproximativ 1.000.000.000 de euro. Secretarul de stat, cel care a avizat contractul din partea MAI, a fost acuzat de o parte a presei, in acelasi caz, de faptul ca ar fi primit un gras comision de nu mai putin de 114.000.000 de euro. Este insa greu de crezut ca, daca aceasta situatie ar fi reala, "generalul Heroina" ar fi incasat doar el aceasta suma, atat timp cat contractul implica Guvernul pana in maduva oaselor. Potrivit unor surse, chiar ministrul Alexandru Farcas a cerut la acea vreme schimbarea din functie a lui Toma Zaharia, insa solicitarea lui s-a lovit de un zid de indiferenta. In ciuda acestor acuzatii, MAI si implicit Toma Zaharia au considerat ca nu este nimic ilegal privind proiectul de securizare a frontierelor, atat de contestat. Legat de selectarea firmei EADS pentru punerea in aplicare a proiectului, Toma Zaharia, a sustinut intr-un cotidian central ca "membrii comisiei constituite la nivelul MAI au analizat toate firmele potential integratoare ale sistemului. Au fost alese 20 care, in linii mari, indeplineau criteriile (...) Din cele 20, dupa o analiza foarte exacta, am selectat patru firme. Si am sa va dau numele lor: Finmecanica, Thales, Ibcol si EADS. Grupul interministerial si comisia special constituita in acest scop au stabilit ca firma care poseda experienta in domeniul de interes, care este agreata, care a realizat astfel de sisteme, a prezentat un concept in domeniul securitatii frontierelor, a prezentat si garantii bancare este firma EADS. In cele din urma, prin hotarare de guvern s-a aprobat incredintarea realizarii sistemului firmei EADS". Exista insa intrebari la care Zaharia nu a raspuns nici pana astazi. Astfel, el a evitat sa comenteze daca pentru incheierea acestui contract anumite persoane din partea romana au beneficiat de comisioane si daca pretul contractului nu i se pare unul urias in comparatie cu cel platit de alte state pentru implementarea unor programe similare de securizare a frontierelor. Mihaela Tatulici amenintata cu Zaharia Ziarul ZIUA a prezentat un caz in care patronul fabricii de zahar "Cristal" din Racari, judetul Dambovita, Marian Moraru, era acuzat de o escrocherie careia i-au cazut victime Mihaela Tatulici, sotia realizatorului TV Mihai Tatulici si Violeta Molodetiu si in care apare numele secretarului de stat din MAI, Toma Zaharia. Am aratat cum Violeta Molodetiu a fost trimisa in judecata pentru ca, asa cum sustin anchetatorii, l-ar fi angajat pe Cristian Gheorghe, zis "Masca" sa-i recupereze banii. Marian Moraru a luat cu imprumut 84.000 de dolari de la Mihaela Tatulici fara ca aceasta sa-i perceapa dobanda. Judecatoria Sectorului 5 il obliga pe Moraru sa-i plateasca 99.000 de dolari acesteia, din care 84.000 de dolari debitul neachitat, restul reprezentand penalitati. Cu toate acestea, Mihaela Tatulici, desi a castigat in instanta, nu si-a recuperat banii nici pana azi. Si in acest caz apare numele lui Toma Zaharia. El este amintit de Mihaela Tatulici care a declarat reporterilor ZIUA ca Moraru a amenintat-o cu relatiile din Politie, spunand ca este prieten la catarama cu chestorul Toma Zaharia si ca nimeni nu se poate atinge de el, nici politistii, nici procurorii. "Mi-a spus in fata ca este intangibil. Ca este prieten cu Toma Zaharia, ca are relatii si este protejat de ofiteri din IPJ Dambovita si ca n-am ce sa-i fac", declara Mihaela Tatulici. Saci de ciment carati cu spinarea La inceputul anului 2002, chestorul principal Toma Zaharia, a acordat ziarului ZIUA un interviu cu privire la averea sa, in care declara raspicat referitor la vila sa din Tartasesti: "Ce ma iau toti cu casa asta, ca-i asa, ca-i pe dincolo? Va spun eu! Am carat cu spinarea sacii de ciment. Intrebati-l pe Ghita, paznicul!". Zaharia a mai spus ca vila a fost construita incepand cu anul 1994. "Nici acum (n.red. luna ianuarie a anului 2002) n-am terminat interiorul. Iar gardul asta, de zic toti "Mama, ce gard!", m-a costat doar 30 de milioane de lei. Si pot sa justific fiecare banut. N-am luat in viata mea spaga sau vreun cadou de la cineva!" Potrivit devizelor pe care secretarul de stat le-a aratat reporterilor ZIUA, imobilul din Tartasesti valora in luna ianuarie a anului 2002 aproximativ 50.000 de dolari. Conform insa declaratiei de avere, Zaharia detinea doua terenuri intravilane, dobandite in 1993 si, respectiv, in 2002, in suprafata totala de 1500 de metri patrati, un apartament dobandit in anul 1999 in valoare de 938.827.589 lei, o casa de locuit dobandita in 1998 in valoare de 2.445.000.000 lei si o autoutilitara furgon marca Opel, fabricata in anul 1995. In ceea ce priveste vila de la Tartasesti, dupa ce devizele aratate reporterilor ZIUA indicau faptul ca aceasta a costat 50.000 de dolari, peste un an ea a fost evaluata la 2,455 miliarde de lei, adica 80.000 de dolari, crescand astfel cu 60%. Toma Zaharia a inchis ochii in cazul VGB In jurul numelui secretarului de stat Toma Zaharia se invarte si cazul agresarii echipei ZIUA in fata sediului VGB. Au trecut aproximativ patru luni si cel ce i-a agresat pe cei doi colegi ai nostri si le-a spart aparatul de fotografiat chiar sub privirile unor politisti, care nu intelegeau ce se intampla, este in continuare in libertate fara ca el sa fie deranjat de cineva din Politie. Si asta in ciuda declaratiilor pompoase si a promisiunilor facute de fostul ministru al Administratiei si Internelor Marian Saniuta. Sau in ciuda faptului ca Toma Zaharia, reprezentantul MAI cu ocazia unei intalniri dintre conducerea ministerului si Comitetul de conducere al Uniunii Sindicale MediaSind, afirma raspicat ca nu vor mai fi tolerate cazurile in care jurnalistii care incearca sa-si faca meseria sunt agresati. Totodata, se promitea ca agresorii ziaristilor nu vor mai sta mult in libertate. Totul a ramas insa la stadiul de promisiune in ciuda "intolerantei" aratata de Toma Zaharia fata de agresorii ziaristilor. Totul a fost cel mai probabil o rea-vointa, o tergiversare a acestui caz sau poate chiar incompetenta din partea autoritatilor. Acest lucru se poate vedea clar din faptul ca pentru fosta conducere MAI, care l-a avut in frunte pe Marian Saniuta ajutat de secretarul de stat Toma Zaharia, cazul VGB nu s-a rezumat decat la comunicate de presa trimise catre redactia ZIUA in care jurnalistii erau sfidati, jigniti si insultati fiind catalogati ca neprofesionisti sau ca niste oameni cu "idei fixe". De aceea, noul ministru Vasile Blaga are datoria de a rezolva atat cazul agresarii jurnalistilor de la ZIUA in fata sediului VGB, cat si celelalte cazuri in care ziaristii au fost batuti si sa puna capat indolentei si letargiei existente in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.

George TARATA