Anul 2004 a debutat cu scandalul adoptiilor, declansat in Parlamentul European de baroneasa Emma Nicholson, raportorul pentru Romania in Comisia pentru Afaceri Externe a legislativului european. Nicholson a acuzat Guvernul Romaniei de nerespectarea moratoriului impus in 2001 adoptiilor internationale, 105 copii fiind incredintati spre adoptie mai multor familii italiene, aceste adoptii find realizate cu permisiunea expresa a executivului de la Bucuresti. Eurodeputatul Arie Oostlander a cerut suspendarea negocierilor de aderare la UE ale Romaniei. Guvernul de la Bucuresti a trebuit sa cedeze, adoptand in regim de urgenta un pachet legislativ care a interzis adoptiile internationale. Jandarmii romani din Kosovo atacati de albanezi Jandarmii romani din Kosovo au participat in martie la restabilirea ordinii publice in Mitrovica si la Pristina, unde violentele interetnice au reizbucnit, facand peste 31 de victime si 500 de raniti. Activitatea lor a fost apreciata atat de catre oficialii sarbi, cat si de cei ai fortelor de securitate internationale. In timpul operatiunilor, un singur militar roman a fost ranit usor in mana. Soldatii nostri din Irak, cantonati in principal in zona Nassiriah, au fost atacati in repetate randuri de gherilele rebele albaneze, dar, din fericire, nu s-au inregistrat raniti si nici pagube materiale. Aderarea la NATO La data de 2 aprilie, drapelul Romaniei a fost arborat la sediul Aliantei Nord Atlantice de la Bruxelles, alaturi de cele ale celorlalte sase state noi membre Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia si Slovenia. Aceasta ceremonie a marcat din punct de vedere simbolic faptul ca Romania a devenit membru cu drepturi depline al celei mai puternice aliante de pe planeta, NATO. Dupa festivitatea de la Bruxelles, reprezentantii Romaniei si ai celorlalte sase noi membre ale NATO au participat la prima lor reuniune oficiala alaturi de ceilalti membri ai Aliantei Nord-Atlantice, la sediul central al organizatiei. Criza scolilor romanesti din Transnistria Cele cateva scoli transnistrene cu predare in limba romana au fost amenintate inca din luna februarie cu inchiderea, de autoritatile secesioniste de la Tiraspol. In cele sapte scoli invatau 4062 de elevi, iar autoritatile de la Tiraspol au dipus reinscrierea acestor scoli sub o programa de limba rusa. Consiliul Europei si OSCE au protestat vehement fata de aceste abuzuri. In luna iulie scolile romanesti din Rabnita si Tighina au fost luate cu asalt de militienii Tiraspoleni, fiind devastate. Pe tot parcursul lunilor iulie si august, orfanii din internatul romanesc de la Tighina au fost supusi unui asediu din partea militienilor tiraspoleni, fiind total lipsiti de apa si electricitate. Criza a fost dezamorsata abia in luna septembrie, la presiunile internationale. In aceasta perioada, peste patru tone de ajutoare si circa 200 de milioane de lei s-au strans la Bucuresti intr-o campanie declansata de Jurnalul National, ZIUA, Asociatia Civic Media, Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni, Consiliul Mondial Roman si Romanian Global News si realizata cu sprijinul Primarului Capitalei, Traian Basescu si al Jandarmeriei Romane. Ucraina distruge Delta Dunarii In aceasta primavara Ucraina a demarat construirea canalului Bastroe, proiectat sa fie terminat pana la sfarsitul anului viitor. Canalul din Delta urmeaza sa aiba o lungime de 10 km si o adancime de 12 m fiind destinat navelor de mare tonaj. Prin aceasta constructie Ucraina a incalcat 13 acorduri internationale la care este parte semnatara. De asemenea, a fost incalcat si tratatul cu Romania: orice lucrare pentru o apa de granita necesita acordul ambelor parti. In urma lucrarilor efectuate de firma germana Moebius Bau AG in aceasta vara au fost semnalate puternice perturbari ale echilibrului ecologic din Delta Dunarii. Toate semnatarele conventiilor internationale pentru apararea vietii salbatice au protestat vehement fata de proiectul ucrainean. Organismele europene au trimis in cele din urma o comisie de informare in Delta Dunarii, iar Comisia Europeana a solicitat oprirea lucrarilor. Executivul de la Kiev nu s-a aratat impresionat de opozitia internationala, anuntand pe 24 august incheierea lucrarilor pentru primul tronson al canalului Bastroe, inaugurat a doua zi de presedintele Leonid Kucima. Mai mult decat atat, autoritatile ucrainene s-au dedat in luna octombrie la provocari de granita, infigand in malul romanesc al bratului Chilia mai multe balize de semnalizare. In ciuda protestelor oficiale ale Romaniei, ucrainenii au refuzat sa-si retraga balizele, care au fost smulse de pescarii romani din zona pentru ca nu-si mai puteau desfasura activitatea. Constatand lipsa unei reactii adecvate din parte autoritatilor statului asupra gravei situatii care se derula in Delta Dunarii, Civic Media a decis sa lanseze cu sprijinul ziarului ZIUA o ampla campanie de constientizare asupra amenintarii ucrainene. ZIUA, Civic Media si Romanian World Wide Group au initiat un apel pentru Salvarea Deltei Dunarii semnat de peste 140 de organizatii si institutii, preluat pe Internet si semnat electronic de peste 42.500 de persoane (www.petitiononline.com/RomDelta). Totodata, pe 24 august 2004, a avut loc in Bucuresti un mars de protest fata de construirea canalului Bastroe, actiune care a reusit sa transmita in intreaga lume protestul opiniei publice romanesti fata de agresiunea Ucrainei. Insula Serpilor si petrolul din Marea Neagra la Tribunalul de la Haga O a doua problema care ingreuneaza relatiile romano-ucrainene este cea a delimitarii platoului continental din Marea Neagra. Dupa 24 de runde de negocieri fara succes, incepute in 1998, Romania s-a adresat in luna octombrie Tribunalului International de la Haga. Negocierile pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra, a caror miza sunt rezervele de hidrocarburi, au inceput in 1968, fiind purtate la aceea data cu URSS. Pretentiile actuale ale Ucrainei in aceasta problema depasesc cu 200% ceea ce pretindea Moscova in perioada comunista. Unul din punctele in dezbatere in aceasta problema este daca Insula Serpilor, fost teritoriu romanesc rapit de sovietici, este sau nu o insula locuibila. In ciuda faptului ca aceasta insula nu poate sustine viata, fiind lipsita de resurse proprii de apa, ucrainenii fac tot posibilul sa o impuna ca insula locuita: au deschis o banca, au adus sol fertil, au plantat copaci si au deschis o clinica de ginecologie. Provocarea Belkovski: Transnistria contra Basarabia Analistul rus Stanislav Belkovski a lansat in luna iunie o ipoteza naucitoare, afirmand ca cea mai buna rezolvare a crizei transnistrene ar fi ca regimul de la Tiraspol sa devina independent, iar restul Republicii Moldova sa se uneasca cu Romania. Pe 9 iunie ziarul ZIUA a organizat un seminar international la Bucuresti, prilej cu care Belkovski a afirmat ca presedintele rus Putin cunoaste planul sau si il aproba in procent de 97%. La simpozionul amintit au participat numerosi analisti din Romania, Republica Moldova si din Transnistria. Analistii romani, impreuna cu cei de dincolo de Prut au analizat propunerea lui Belkovski, sustinand ca primul pas spre rezolvarea crizei transnistrene consta in retragerea imediata a armamentului si trupelor ruse. ZIUA si ultimii detinuti politici din Europa Inca de la inceputul anului ziarul ZIUA si Asociatia Civic Media s-au implicat activ in in problema ultimilor detinuti politici din Europa: Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa. Cei trei, impreuna cu Ilie Ilascu au fost retinuti, judecati si condamnati la ani grei de inchisoare in mod ilegal de catre autoritatile separatiste de la Tiraspol. Asociatia Civic Media impreuna cu ZIUA au declansat de la inceputul acestui an o intensa campanie pentru eliberarea celor trei detinuti politici romani din Tiraspol. La aceasta campanie au subscris peste 120 de organizatii romanesti si internationale reprezentand circa patru milioane de oameni care au solicitat eliberarea celor trei romani. Pana la urma, Alexandru Lesco a fost eliberat din inchisoare la 2 iunie, "la termen", si declarat persona non grata pe teritoriul auto-intitulatei republici Transnistria. Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa au ramas inchisi peste Nistru. Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a pronuntat pe 9 iulie hotararea sa in procesul Ilascu, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa contra Moldovei si Rusiei. CEDO a decis cu unsprezece voturi contra sase ca reclamantii au avut de suferit din cauza actiunii sau inactiunii Republicii Moldova si Federatiei Ruse, condamnand aceste doua state inclusiv la plata unor despagubiri si solicitandu-le eliberarea imediata a celor doi detinuti politici. Pleasca de la Bruxelles La inceputul lunii octombrie, Comisia Europeana a publicat raportul privind progresele de aderare ale Romaniei. Cu acest prilej a fost primit statutul de "economie de piata functional", ravnit indelung de guvernanti inca de la deschiderea negocierilor de aderare. Insa, din pacate, originala economie de piata romaneasca "nu poate face fata presiunilor concurentiale din Uniunea Europeana". Pe langa aceasta realizare, raportul Comisiei Europene semnalizeaza aceleasi probleme ca si in trecut: presiunile guvernamentale asupra libertatii presei, coruptia larg raspandita si slab combatuta, lipsa de independenta a sistemului juridic. Campanie electorala si negocieri de aderare Comisarul pentru Extindere Gunther Verheugen a afirmat la mijlocul lunii noiembrie ca este posibil ca Romania sa incheie negocierile de aderare cu doar patru zile inaintea alegerilor parlamentare de la Bucuresti. Reactia internationala a fost extrem de dura, incheierea negocierilor de aderare fiind unul din punctele forte ale campaniei electorale PSD, iar declaratiile lui Verheugen fiind apreciate ca un amestec in campania electorala. Pana la urma, aceste afirmatii au fost facute uitate. Insa eforturile de conjugare a campaniei electorale cu negocierile de aderare au continuat. Cu ceva mai mult de o saptamana inaintea turului doi al alegerilor prezidentiale, Comisia Europeana a anuntat incheierea tehnica a negocierilor de aderare cu Romania. Pentru a realiza performanta inchiderii negocierilor, Romania a trebuit sa accepte o clauza nemaintalnita, conform careia aderarea Romaniei poate fi amanata cu un an daca asa hotarasc doua treimi din statele membre. Pe langa asta, Romania si-a asumat 11 angajamente pentru domeniul siderurgiei, concurentei, justitiei si afacerilor interne. Romania - presedinta Consiliului de Securitate ONU In perioada ianuarie 2004 - decembrie 2005, Romania exercita mandatul de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, principalul organism din cadrul organizatiei mondiale cu atributii in mentinerea pacii si securitatii internationale. In luna iulie a acestui an Romania a detinut presedintia Consiliului de Securitate, calitate in care s-a implicat activ in rezolvarea crizei din regiunea Darfur, Suda. Totodata, prin decizia Consiliului de Securitate din 7 ianuarie 2004, Romania a preluat presedintia Comitetului 1518 privind Irakul, precum si pozitia de vice-presedinte al Comitetului 1267 privind talibanii/Al Qaeda. Reporter roman arestat in Bulgaria Aflat in Bulgaria pentru a realiza un reportaj cu camera ascunsa despre ilegalitatile produse in magazinele duty-free, reporterul PRO TV George Buhnici a fost retinut in noiembrie in arestul autoritatilor din Ruse pentru incalcarea articolului 339 din Codul Penal bulgar, respectiv pentru detinerea si folosirea tehnicii speciale de inregistrare fara autorizatie. In urma acuzatiei de spionaj, Buhnici risca o pedeapsa de pana la 3 ani in inchisoare. Ziaristul roman a fost eliberat pe cautiune sub interdictia de a parasi teritoriul Bulgariei pana la solutionarea cazului sau in fata instantei, urmand sa se infatiseze la proces la inceputul lunii decembrie. Judecatoria din Ruse a decis condamnarea lui Buhnici la plata unei amenzi penale, reporterul PRO TV revenind in Romania pentru indeplinirea formalitatilor legale. Teo Peter, ucis de un puscas marin SUA Basistul formatiei Compact, Teo Peter, si-a pierdut viata la inceputul lunii decembrie in urma unui accident rutier provocat de un angajat militar al Ambasadei SUA din Romania. Autorul accidentului, puscasul marin american identificat drept Robert Cristopher Vanguether, beneficia de imunitate de jurisdictie penala pe teritoriul Romaniei si a fost scos din Romania imediat dupa comitearea accidentului. La cererea partii americane, ancheta oficialilor romani asupra accidentului rutier in care a murit Teo Peter a fost secondata de o echipa de procurori militari americani, urmand ca acestia din urma sa stabileasca vinovatia militarului american. Autoritatile romanesti au solicitat extradarea cetateanului american in scopul judecarii lui in Romania, insa nu au primit un raspuns nici la acest moment. Proteste internationale fata de gratierea lui Cozma Chiar dupa alegerea unui nou presedinte al Romaniei, Traian Basescu, care promite o schimbare mult asteptata, trazneste lumea decretul de gratiere a lui Miron Cozma, emis la final de mandat de catre fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, precum si decizia ulterioara de revocare a actului prezidential de clementa. Amble acte nu au trecut neobservate in randul reprezentantilor organizatiilor internationale in Romania. Seful Delegatiei Comisiei Europene in tara noastra, Jonathan Scheele, s-a declarat deosebit de surprins de gestul lui Ion Iliescu. Ambasadorul Germaniei in Romania, Wielfried Gruber, a considerat ca gratierea lui Cozma a fost justificata de prerogativele presedintelui roman, in vreme ce ambasadorul Republicii Franceze in Romania, Philippe Etienne, a declarat ca a fost surprins de dovada de clementa a fostului presedinte Ion Iliescu. Jurnalistii romani din afara granitelor la Bucuresti Ziarul ZIUA a organizat in noiembrie o dezbatere inedita intitulata "Mass-media de limba romana in comunitatile de langa granita - conditii, dileme, perspective". Ziaristii de limba romana din interiorul si din afara hotarelor au fost pusi pentru prima data fata in fata, in incercarea de a identifica problemele breslei. Conferinta a fost oganizata in parteneriat cu Fundatia pentru Promovarea Dezvoltarii Comunitatilor Locale si departemanetul pentru Romanii de Pretutindeni si a avut loc pe 15 noimebrie, Ziua Internationala a Libertatii de Opinie. Au participat jurnalisti din Basarabia, Bulgaria, Ucraina, Serbia. Stiri pentru tineri Pe tot parcursul acestui an s-a desfasurat proiectul "News to Know - Stiri sa stii", promovat de Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni (LTRP) cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucuresti, la care a participat si ziarul ZIUA alaturi de alte institutii de presa. Pornind de la penuria de informatii despre libertatea presei in randurile copiilor din judetele Romaniei, LTRP a initiat acest proiect pentru a oferi aceste informatii elevilor claselor gimnaziale, precum si pentru a-i incuraja sa citeasca presa si sa urmareasca stirile TV si Radio, incurajandu-i sa-si creeze propria revista scolara si chiar posturi locale de radio. Copii din Tighina in Romania Autoritatile romane au reusit sa aduca in Romania de Craciun 50 de copii dintre cei care au fost supusi asta vara asediului militiei separatiste in internatul din Tighina. Micii eroi au primit cadouri din partea Ministerului de Externe, carti din partea Departamentului Romanilor de Pretutindeni si lucrari fundamentale ale literaturii romane din partea Asociatiei Civic Media si a ziarului ZIUA.

Anne Marie LUPASCU Ruxandra SANDRU George DAMIAN