Lipsa de informare, subfinantarea si proasta gestinare a fondurilor pentru sanatate sunt principalele probleme cu care se confrunta sistemul sanitar din Romania. Concluziile apartin unui studiu sociologic realizat la initiativa Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) privind evaluarea sistemului asigurarilor sociale de sanatate si prezentat ieri, intr-o conferinta de presa, de conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. "Asiguratii vor sa fie informati de drepturile lor si nu vor ca banii lor sa aiba alta destinatie decat sanatatea", a afirmat Cristian Celea, presedintele CNAS, enumerand cateva din rezultatele studiului. Cei aproximativ 8000 de subiecti intervievati in perioada 1 noiembrie-7 decembrie a.c., din care peste 70% sunt asigurati, sustin cresterea autonomiei CNAS precum si interventia financiara a statului "doar pentru a sprijini sistemul si nu pentru a-l conduce". Studiul releva ca, in ciuda tendintei de crestere din ultimul deceniu a procentului din PIB reprezentat de cheltuielile toale, publice si private pentru sanatate, nivelul de finantare a sistemului sanitar din Romania ramane scazut in context european, tari din CEE precum Ungaria, Croatia sau Cehia cheltuind in medie 6-7% din PIB pentru sanatate, a afirmat Celea. In Romania, procentul din PIB alocat sanatatii este estimat la 3,6% pentru anul 2005. "Subfinantarea severa a sistemului a contribuit la restrangerea posibilitatii de a asigura un nivel satisfacator al resurselor pentru ameliorarea sanatatii", a mai precizat acesta prezentand concluziile studiului. El spune ca din ansamblul resurselor financiare destinate asigurarii sanatatii, statul a alocat doar 10-15%, restul fiind acoperit din fondul asigurarilor sociale de sanatate si prin plata directa a utilizatorilor. Conducerea Casei recunoaste ca prin interventia Ministerului Finantelor fondul destinat sanatatii este mult mai mic decat suma care se putea colecta in mod real. Multi ani, excedentul fondului a avut o alta destinatie. Asiguratii intervievati in ancheta sociologica realizata cu sprijinul Catedrei de Sociologie din cadrul Universitatii Bucuresti reclama totodata lipsa informatiilor care a ingreunat accesul la servicii medicale. 66% dintre subiecti sustin ca "n-au fost informati nici macar o data in legatura cu serviciile medicale de care beneficiaza". Ei reclama totodata dezechilibrele intre valoarea contributiilor la fond si calitatea sau volumul serviciilor medicale de care beneficiaza. Studiul mai releva ca nici la capitolul resurse umane nu stam bine. Potrivit sondajului, comparativ cu tarile europene, nivelul asigurarii populatiei din Romania cu medici si cadre medii sanitare este inferior mediilor europene. Problemele critice ale sistemului sanitar romanesc in materie de personal sunt: personal redus mai ales pe sectoarele preventive, medico-social, sanatate publica si managementul ingrijirilor de sanatate, inegalitati in distributia teritoriala a personalului medical, pondere inadecvata a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical in zonele urbane si in spitale. In acelasi timp se constata ca desi s-a consolidat sectorul medicinei primare, totusi a crescut adresabilitatea populatiei fata de servicii medicale furnizate prin spitale. Acest lucru explica si acumularea datoriilor spitalelor care au fost nevoite sa faca fata valului mare de bolnavi in conditiile estimarii unui numar mai mic de solicitari.

Mihaela JITEA