Ovidiu BANCHES 

Cooptarea unor lideri ai societatii civile in structurile de putere reprezinta una dintre cele mai inspirate masuri luate de Basescu & comp. Poate cea mai buna, daca mariajul va fi unul trainic. Prezenta Monicai Macovei in Executiv si a Renatei Weber in echipa consilierilor prezidentiali cantareste mult mai greu decat "asigurarea stabilitatii politice" prin atragerea la guvernare a unor partide care nu au depasit inca stadiul de gasca. Fara nici o suparare, este vorba aici despre PUR si UDMR. Sa ne amintim ca, in ultimii patru ani, in momentele critice pentru sanatatea statului de drept, societatea civila si "o anumita parte a presei" au constituit principalul grup de anticorpi intr-un organism bolnav, intoxicat de pesedita. Meritul de paznici ai democratiei le-a fost recunoscut, in repetate randuri, chiar de catre opozitia politica. Ocazii au fost destule. "Marfa" a furnizat-o Cabinetul Nastase, care a emis, pe banda, norme suspecte. Depistate de reprezentantii societatii civile, hibele legislative au fost facute publice. Ziaristii romani le-au preluat in publicatiile lor, iar agentiile de stiri straine le-au acordat un loc in fluxul informational. Cu toata pasivitatea televiziunilor, aceste actiuni au facut suficienta valva incat sa tempereze pornirile discretionare ale puterii. Iar, in lipsa altor tipuri de reactie civica la abuzurile comise de puternicii zilei, gestul lor a contat enorm. Doua dintre varfurile de lance aflate in postul de veghe au fost Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (APADOR-CH), condusa de Monica Macovei, si Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD), coordonata de Renate Weber. Au prezentat rapoarte, analize, barometre, informari de pe frontul luptei pentru drepturile omului. Dar, lucrul cel mai important, APADOR-CH si FSD au demarat, in 2004, impreuna cu alte ONG-uri de prestigiu, un program de combatere a coruptiei politice. Initiativa primenirii Legislativului a dat roade, cu tot efortul guvernantilor de a discredita si intimida actiunea organizatiilor civice grupate in Coalitia pentru un Parlament Curat (CPC). "Vrem o clasa politica responsabila si curata" - era crezul care a ghidat actiunile CPC. Actiune absolut legitima, din moment ce majoritatea populatiei apreciaza ca focarul coruptiei arde in zona politicului. Numai ca, dintre formatiunile politice, doar Alianta PNL-PD a dat curs initiativei societatii civile, predandu-i listele candidatilor pentru Parlament si luand in considerare recomandarile Coalitiei. Celelalte partide au tacut sau au adoptat formule-surogat, tocmai bune pentru a ascunde gunoiul sub pres. Precum PSD si al sau Consiliu de Integritate Morala. Se poate si mai rau. La PRM, filtrul unic este presedintele partidului - C.V. Tudor, care opreste indivizii cu personalitate, dar promoveaza spre Camera si Senat fosti securisti ori cantareti de muzica populara. Desi au ignorat demersul CPC, partidele lui Vadim si Nastase au acum o obiectie. Ce cauta un reprezentant al societatii civile, Monica Macovei, in Guvern? Nu cumva acest pas este neconform cu angajamentul de impartialitate sub care a activat ca presedinte al APADOR-CH? De ce si-a pus semnatura pe fluturasii CPC daca avea de gand sa devina ministru? Si de ce a confiscat in anul electoral discursul partidelor privind combaterea coruptiei? Acestea sunt cateva dintre intrebarile "relevante" puse candidatului pentru functia de ministru al Justitiei in decursul a doua ore si jumatate, cat au durat audierile la comisiile de profil. De fapt, in spatele rechizitoriului pesedisto-peremist se ascunde o temere. Cea a schimbarii. Caci Monica Macovei a fost, in acesti ani, avocat al cetatenilor romani in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Un os in gatul neo-comunistilor de la putere, refractari fata de garantarea proprietatii si a dreptului la libera exprimare. In urma demersurilor sale, a deciziilor CEDO, guvernul pesedist a fost nevoit sa respecte legea si sa despagubeasca persoanele vatamate si pagubite. De-asta nu o au la suflet. Se tem ca, sub conducerea unui ministru liber de angajament politic si interese, Justitia ar putea sa devina independenta. Si sa imparta dreptate. Macovei a promis ca va fi "serioasa" in ceea ce priveste reforma Justitiei, ca va pune baza pe anticoruptie, iar comisiile parlamentare i-au dat avizul. Care va fi viitorul ei in Cabinetul Tariceanu, dar si al Renatei Weber la Cotroceni, nimeni nu stie. Prin prisma experientei post-decembriste, transpare riscul unei ploi de vara. In acesti 15 ani, societatea civila, intelectualii, oamenii valorosi, neangajati politic, au preferat sa stea deoparte si sa comenteze detasat grozaviile tranzitiei. Chiar in conditiile in care, intamplator si izolat, au ajuns la putere, vazand fauna care-i inconjoara si-au amintit repede proverbul "desteptul cedeaza primul" si au dat bir cu fugitii. Degeaba au infierat apoi, la mese rotunde si seminarii, raul politic devastator. Nu i-a mai auzit nimeni. Reprezentantii societatii civile unsi la Guvern si Presedintie se confrunta acum cu aceeasi provocare. S-ar putea sa nu le placa politicile si anturajul, sa isi adune jucariile si sa plece. Monica Macovei are deja motive. S-ar putea ca la viitoarele sedinte de Guvern sa stea alaturi de ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, posesorul unui CV maculat de mineriade. Va rezista, oare, Monica? Sau va parasi Palatul Victoria pentru a se alatura colegilor din CPC care, incepand cu 1 ianuarie, vor pune bazele Coalitiei pentru o Guvernare Curata (CGC). De mentionat ca principala grija a noii structuri civice este ca in formula de guvernare sa nu se regaseasca ministri, secretari de stat, prefecti, incompatibili cu aceste pozitii. Iar Cabinetul Tariceanu sustine ca isi va ghida activitatea dupa principiile comunicarii, transparentei, participarii, responsabilitatii, eficientei si coerentei. Ceea ce dorim si noi.