Presedintele Ion Iliescu a sustinut ieri o conferinta de presa de bilant - "la sfarsitul celui de-al doilea mandat constitutional", dupa cum a precizat - in care si-a recunoscut greselile si a evaluat realizarile mandatelor sale la Cotroceni. Printre succese a mentionat "o serie de gesturi reparatorii" fata de MS Regele Mihai I si asumarea responsabilitatii Holocaustului. Conferinta de presa, ultima la Cotroceni, nu a fost urmata de un dialog cu ziaristii, deoarece, potrivit lui Iliescu "nu este cazul". Ieri dimineata, la Palatul Cotroceni se faceau pregatiri pentru primirea noului locatar. La biserica din curte, reconstruita de curand, muncitorii faceau ultimele aranjamente. La conferinta, alaturi de presedinte, s-au aflat principalii sai consilieri: Simona Miculescu, Rodica Stanoiu, Victor Opaschi, Corina Cretu, Octavian Stireanu. "Sunt si eu om si bineinteles ca gresesc. Iar seful statului se afla permanent sub presiunea unor factori, conjuncturi, influente, ceea ce poate facilita comiterea unor erori sau luarea unor decizii cu efecte perverse, negative, chiar atunci cand actionezi cu bune intentii si cu buna credinta, ceea ce s-a intamplat, din pacate, si in ultimele zile de mandat", si-a scuzat Iliescu recentele gafe. El nu a dat insa mai multe detalii despre "factorii, conjuncturile si influentele" care l-au determinat sa ia controversatele hotarari, care au ridicat semne de intrebare asupra seriozitatii democratiei romanesti. "Mi-am asumat raspunderea faptelor mele pentru ca nu sunt omul care sa se eschiveze de raspundere sau sa caute "acari Paun". Sper ca noul sef al statului sa aiba mai multe succese in evitarea unor situatii similare", a transat el problema. Cu toate acestea, Iliescu a sustinut ca: "In ceea ce ma priveste, ceea ce am incercat, in acesti ani, ca sef al statului, a fost sa impun in constiinta oamenilor imaginea unei institutii responsabile, constienta de rolul sau constitutional si preocupata permanent de construirea consensului in marile teme de politica interna si externa, o institutie deschisa dialogului cu toate fortele politice, cu cetatenii, cu societatea civila aparatoare si promotoare a interesului national in fata partenerilor externi ai Romaniei". "Solidaritate cu jurnalistii batuti" Fostul presedinte a avut o atitudine dura - verbala - fata de batausii de jurnalisti exprimandu-si "solidaritatea cu jurnalistii care au avut de suferit de pe urma unor agresiuni, in exercitarea meseriei lor". Aceasta in ciuda criticilor frecvente pe care le-a adus presei in timpul mandatelor sale. "Aceste practici sunt inacceptabile, iar autorii lor trebuie pedepsiti cu toata severitatea", a sustinut el. Ion Iliescu a facut si un pronostic asupra viitorului libertatii presei: "pe masura ce mass-media va beneficia de mai multe resurse de natura financiara, ea va reusi sa-si consolideze independenta si sa-si pastreze libertatea de a critica ceea ce este de criticat si de a sprijini acele actiuni ale puterii publice care servesc interesul general al societatii". "Una dintre realizarile esentiale ale Revolutiei Romane o reprezinta garantarea libertatii de exprimare, respectiv a libertatii presei. Nimeni si nimic nu pot justifica atingerile aduse libertatii presei si libertatii de exprimare", a sustinut el, inainte de a redeveni membru al partidului condus de Adrian Nastase. Problema libertatii presei din Romania a fost ridicata de organismele internationale si de comunitatea jurnalistica, comparabil cu anii anteriori apreciindu-se cresterea oprelistilor in calea mass-media. Imperativul "reconcilierii nationale" Potrivit lui Iliescu, ultimii patru ani "au fost, fara indoiala, cei mai bogati in impliniri din cei scursi de la Revolutia Romana din decembrie 1989". El a mentionat in acest sens eforturile in sensul integrarii europene si euro-atlantice, promovarea "marilor talente ale creatorilor de cultura si arta", "construirea unui larg consens politic". El s-a referit la "o serie de gesturi reparatorii" facute in ultimii patru ani, "fata de mari personalitati ale trecutului", precum "Majestatea sa Regele Mihai, fata de romanii din afara granitelor". Precizand ca: "ele nu au fost gesturi de oportunitate, ci exprima convingerea mea profunda, pentru ca, pentru a-si asigura un viitor pe masura aspiratiilor sale, Romania are nevoie de toti fiii ei". "Acum, la 15 ani de la revenirea la democratie si in conditiile noului statut al Romaniei, am putut privi cu mai multa liniste si obiectivitate catre evenimente istorice care ne-au marcat istoria, cum a fost actul de salvare nationala de la 23 august 1944", a continuat actualul senator PSD. Si a adaugat: "Am dovedit ca avem taria morala sa ne asumam faptele acelui trecut istoric, pentru a intelege unde am gresit si de ce. Instituirea unei zi a Holocaustului, in care sa comemoram victimele din randul concetatenilor nostri evrei, raspunde de asemeni acestei necesitati de a ne raporta critic la trecut si de a ni-l asuma". "Cele mai mari realizari" "Consider ca cele mai mari realizari ale mandatelor mele ca sef al statului sunt revenirea la democratie si reinstaurarea normalitatii, integrarea in NATO si finalizarea cu succes a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, libera circulatie a romanilor in spatiul Schengen precum si elaborarea unui proiect de viitor pentru Romania, bazat pe valorile si principiile europene, proiect care are ca idee centrala faptul ca socialul determina atat politicul, cat si economicul", si-a contabilizat el realizarile. In discursul sau, presedintele a abordat si unele din temele sale preferate legate de proiectele de societate, care raman in continuare utopice: "Personal, cred ca trebuie sa actionam pentru a structura o societate mai echitabila, o societate a drepturilor si obligatiilor egale, a recunoasterii depline a meritelor fiecaruia, si nu una a privilegiilor pentru profitorii sistemului". El s-a referit si la pensionari, alaturi de care s-a aflat, potrivit afirmatiilor sale, desi acestia se confrunta cu o situatie la limita supravietuirii. Iliescu a mai spus ca "egalitatea sanselor nu poate ramane un simplu enunt, o prevedere constitutionala lipsita de relevanta. Ea trebuie pusa consecvent in practica, prin masuri adecvate, prin politici publice inteligente si realiste". Slabiciunea coruptiei Iliescu a abordat si problema coruptiei. In opinia sa, aceasta este generata de o slabiciune "legata atat de capacitatea administrativa a statului nostru, atat la nivelul institutiilor centrale, cat si la nivelul colectivitatilor locale". "Aceasta slabiciune priveste si justitia, in toate aspectele ei esentiale", a sustinut el. "Pe fondul acestei slabiciuni, institutionale si legale totodata, s-a dezvoltat fenomenul coruptiei", considera senatorul PSD. "Combaterea coruptiei, a capitalismului de cumetrie, este nu doar lupta statului, ci este cauza fiecaruia dintre noi", spune el. Aratand ca, "prin exemplul personal" a incercat sa-i sprijine "moral" pe "toti aceia care si-au asumat raspunderi in lupta impotriva coruptiei", Iliescu a atras atentia ca "cea mai mare eroare ar fi, insa, sa continuam politizarea luptei anticoruptie". "Repet ceea ce am spus si cu alte ocazii: nu exista "coruptii nostri", care sunt "buni", si "coruptii lor", care sunt rai. Coruptia este un flagel al societatii romanesti, care zdruncina increderea oamenilor in democratie", a punctat fostul presedinte. Ultimele rapoarte de tara ale UE, si evaluarile Departamentului de Stat al SUA sau Transparency International avertizeaza asupra gradului ridicat al coruptiei din Romania. Printre persoanele gratiate de seful statului prin controversatul decret care l-a pus in libertate pe Miron Cozma figureaza si persoane care au fost acuzate de coruptie. "Am o oarecare experienta politica" Desi l-a asigurat pe Basescu de "intregul" sau sprijin, Iliescu a aruncat o sageata spre succesorul sau, sustinand ca el nu intelege sa actioneze "in logica permanentei confruntari care ne-a adus atatea probleme in aceste ani". "Am o oarecare experienta politica si sunt hotarat sa o pun in slujba natiunii romane", a declarat fostul presedinte. El a spus ca va fi alaturi de noul sef al statului in demersurile de "intarire a institutiilor statului si de combatere a coruptiei, cata vreme ele vor ramane strict in cadrul Constitutiei si legilor statului si nu se vor transforma intr-o vendeta politica". "O asemenea abordare nu ar face decat sa ne dezbine, intr-un moment in care avem nevoie de unitate si de solidaritate", a tinut sa precizeze liderul PSD. El a recomandat ca "se impune depasirea orgoliilor si confruntarilor politice si gasirea, prin dialog si negocieri responsabile, a acelei formule politice de constituire a unei majoritati parlamentare, care sa ofere stabilitate pe termen lung guvernarii".

Ana DINESCU