Sorin ROSCA STANESCU 

Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator Ultimul nomenclaturist comunist de la varful puterii face un pas inapoi. Nu stim daca se retrage sau nu din viata politica. Probabil nu. Spre deosebire de elefanti, rinocerii rosii raman in functie pana in ultima clipa. De aceea, eu cred ca Iliescu se va bate pentru conducerea PSD si pentru statutul de lider al opozitiei. Sa facem un bilant al celor 15 ani dominati de personalitatea acestui lider charismatic, acestui aparatcic, acestui adept al statului totalitar. Ion Iliescu a lucrat pentru Moscova. Nu stiu pana cand. Si nici daca nu cumva nu lucreaza si astazi. S-a instalat la putere, in mod cert, pe un val creat, intretinut si dirijat de Moscova. Conform hotararii conducerii Partidului Comunist de la Moscova, publicate de altfel integral, de curand, in ziarul ZIUA - document extras de Bukovski din arhivele PCUS - Moscova a luat din timp toate masurile pentru ca, dupa caderea Cortinei de Fier, Romania sa nu scape de sub control. Pe fondul unei revolte populare, care urma sa se transforme in revolutie, Iliescu, bine pilotat si sustinut, a preluat puterea. Si a temperat elanul revolutionar. Si a incetinit elanul reformist. Si, la scurt timp, a fost primul si, pana la urma, singurul sef de stat care a semnat un tratat de prietenie cu URSS. Chiar inainte de disparitia imperiului. Cat ii datoreaza Romania acestui om care, pana la urma, a condus-o atat de mult timp? Cum va ramane oare Iliescu in istorie? Exista lovituri de stat malefice si benefice. Daca nu ar fi existat o mie de victime, lovitura de stat din decembrie 1989 ar fi fost suta la suta benefica. Cand insa mor oameni nevinovati pentru ca cineva sa-si poata consolida puterea, atunci, in istorie si in cronici, este obligatoriu sa deschizi o paranteza. Iliescu pus intre paranteze este personajul care, de cinci ori, a periclitat grav integritatea si securitatea statului roman. Atunci cand, in decembrie 1989, i-a chemat pe rusi. Atunci cand, pentru a putea crea un nou serviciu secret, SRI, a provocat gravele incidente de la Targu Mures, cand cele doua comunitati, romana si maghiara, s-au infruntat violent si sangeros. Atunci cand, la solicitarea lui, Miron Cozma i-a transformat pe minerii din Valea Jiului in masa de manevra, practic intr-o comunitate umana adusa la Bucuresti pentru a infrunta o alta comunitate umana, primejduind statul de drept si aducand o grava atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Atunci cand, utilizandu-l din nou pe Miron Cozma, a debarcat sub violenta, intr-un mod vadit neconstitutional, in septembrie 1991, un guvern legitim. Cel condus de Petre Roman si care pornise pe calea reformelor. Si, in fine, atunci cand, in timpul regimului Constantinescu, a incercat pe toate caile sa se impotriveasca efortului intreprins de lumea civilizata pentru debarcarea ultimului dinozaur comunist de pe continentul european, Slobodan Milosevici. Macar pentru unul dintre cele cinci motive marele personaj ar putea sa raspunda in fata Justitiei. Si acum sa iesim din paranteze. Ion Iliescu a creat un partid care, in mod succesiv, a avut diferite denumiri si a incercat sa se adapteze schimbarii si sa se transforme intr-un partid de tip european. Astazi, PSD e un partid recunoscut ca membru al Internationalei Socialiste. As fi absurd ca in prezent, la - poate - spartul targului, sa trag o linie si sa-l demonizez, pur si simplu, pe Ion Iliescu. Aceasta personalitate a istoriei Romaniei a facut numeroase greseli, s-a facut vinovat de fapte grave, pe care le recunoaste si le regreta sau nu, dar a jucat si un rol pozitiv. La fel cum esecurile Romaniei se cuvine sa fie legate de cel care a dominat politica romaneasca in ultimii 15 ani, si succesele acestei tari i se datoreaza intr-o buna masura. Pentru ca Iliescu a avut o mare capacitate de a se adapta si, pana la un punct, a facut acest lucru. Au avut grija Ion Iliescu si numerosii admiratori ai domniei-sale sa lase in urma numeroase lucrari care sa-l teleporteze, in cele mai frumoase culori, in posteritate. Sunt mai putine articolele de presa si cartile de istorie contemporana care amendeaza aceasta imagine. In ceea ce ma priveste, sunt convins ca Iliescu va intra in cartea de istorie asa cum este el. Un bolsevic raspopit, ar spune contemporanii mai rautaciosi. Un om al unei dramatice tranzitii, as spune eu, intre intunericul comunist, dominat de KGB, si primavara unei democratii la care avem dreptul sa visam. Si pe care o meritam. Fiindca este decembrie si fiindca niciodata nu este prea tarziu pentru a repune istoria in tipare corecte, pana la sfarsitul anului, in ziarul ZIUA veti putea citi dezvaluiri si marturii despre dramaticele momente care, pana la urma, au generat libertatea si speranta care ne anima azi.