Prima mineriada si discreditarea partidelor istorice a avut loc - si putini mai sunt cei care-si amintesc - in 28 ianuarie 1990. La acea data, s-a declansat primul mare miting impotriva deciziei FSN de a participa la alegeri. Iliescu anuntase in mod mincinos ca Frontul doar va gestiona tara pana la alegerile libere din mai 1990, fara a participa la ele. In realitate, Iliescu se voia inscaunat. Diversionistii lui Iliescu au intrat atunci in actiune, cu camioane pline de contramanifestanti inarmati cu bate si rangi. A doua zi s-a declansat prima mineriada. Ortacii lui Miron Cozma, un necunoscut la acea data, au devastat sediile PNL si PNTCD, unde se dadusera alarme false ca s-ar fi descoperit bombe, tiparnite de dolari, droguri si altele. Corneliu Coposu a fost suit intr-un TAB. Televiziunea a devenit, imediat, oficina grupului Iliescu, dezinformand sistematic populatia, incitand-o la linsaj impotriva politicienilor din cele doua partide. Piata Universitatii, loc devenit "zona zero libera de neocomunism", este invadata de trupele de ordine ale Ministerului de Interne sub pretextul ca societatea ar trebui salvata din randurile "golanilor" care cantau "Mai bine mort decat comunist". In 14 iunie 1990, in zorii celei de-a doua zi, dupa arestari ilegale si deschiderea focului in zona Ministerului de Interne, apare Miron Cozma si minerii lui. Incepe dezastrul. Caldaramul Bucurestilor este insangerat. Oameni nevinovati cad sub batele mineresti, altii sunt batuti de diversi indivizi imbracati in haine de ortaci, sunt devastate sediile redactiilor "Romania libera", "Baricada" si "Tineretul liber", casa liderului PNTCD, Ion Ratiu. Tintele erau clare cu toate ca, fara a exista un plan clar, Cozma si hoarda lui n-ar fi stiut unde sa actioneze. Iliescu si-a dat, atunci, arama pe fata, multumindu-le ortacilor din Valea Jiului si liderului lor: "Va multumesc pentru inaltul spirit civic de care ati dat dovada si la bine, dar mai ales la greu". Asa au aparut panselute plantate noaptea in Piata Universitatii, in 14 spre 15. Asa s-a transformat Romania intr-o "gaura neagra" a Europei. Toata simpatia Occidentului in urma caderii dictaturii ceausiste s-a destramat. Cozma si acolitii lui, masa de manevra si "bata" a lui Ion Iliescu impotriva societatii civile nedisciplinate de Puterea instaurata dupa decembrie '89 nu au fost anchetati niciodata pana la final si nu au fost trimisi in judecata pentru macelul savarsit pe strazile Bucurestilor. A doua mineriada A urmat mineriada din 23-26 septembrie 1991. Negocieri aparent esuate intre liderul Vaii Jiului si Guvern duc la descinderea minerilor la Bucuresti. Gara Baneasa este inundata iarasi de "fetele negre". Cozma le solicita jurnalistilor sa se aseze deoparte, pentru a vedea daca "exista infiltrati". Se merge la Piata Victoriei. Dupa doua ore de asteptare, timp in care Cozma se afla in sediul Guvernului pentru "negocieri", o petarda bubuie. A fost momentul in care minerii au luat cu asalt Guvernul. Au luat cu asalt si Televiziunea. Din sediul TRV s-a si tras. Urmare a nebuniei create, in care Bucurestii au devenit iarasi arena de groaza a gazelor lacrimogene, a ciocnirilor intre scutieri si ortaci, s-a rostogolit un singur "cap", cel al premierului de atunci, Petre Roman, despre care se stia ca se afla de mai multa vreme in conflict mocnit cu Ion Iliescu. Au fost omorati, fara nici o motivatie reala, de proiectilele trase din sediul Guvernului studentul Andrei Frumusanu si Aurora Crainiceanu. Au urmat trei zile si trei nopti de cosmar, perioada de timp in care si-a pierdut viata si sblocotenentul Nicolae Lazar de la jandarmi. Deveniti incontrolabili, minerii au pornit catre Cotroceni. Turela unui TAB a tras in caminul studentesc din zona. Comasate, trupele de paza ale Cotrocenilor au tras cu alice de vanatoare lovind in picioare si pe unii ziaristi. Evenimentele de atunci au fost cercetate de Parchetul General, Sectia Parchetelor Militare si Parchetul de pe langa Curtea Militara de Apel. Anii care au urmat au dovedit bataia de joc de care a avut parte in instanta ancheta din dosarul "Frumusanu-Crainiceanu", care se afla actaulemnte in atentia CEDO, la Strasbourg. Dar, a avut loc si singura condamnare consistenta de care a avut parte Miron Cozma: 18 ani de inchisoare. In urma acestei sentinte data de judecatorul Stefan Mateescu de la Curtea Suprema, Cozma a fost arestat si incarcerat in 14 aprilie 1999. A treia mineriada In iarna lui 1993 a avut loc o mineriada "locala", la Targu Jiu, cand Miron Cozma ameninta ca va veni iarasi cu ortacii peste bucuresteni si se baricadase in sediul Regiei Lignitului, de unde coordona masa de manevra infometata care astepta un semn de la "Luceafarul Vaii Jiului" ca sa demareze spre Capitala. Dar, ghinion. Are loc o schimbare de situatie care-l face KO pe Miron Cozma. Seful SRI-ului la acea vreme, Virgil Magureanu apare la Targu Jiu la primele ore ale diminetii in care prefectul de Gorj Caralicea credea ca nu va mai face fata situatiei explozive care se desfasura la cativa zeci de metri de sediul Prefecturii. Discutia dintre Virgil Magureanu si Miron Cozma a avut loc, in deplin secret, in incinta unei unitati militare. Nimeni nu stie care au fost demersurile si ce fel de "negocieri" sau santaj cu deschiderea dosarului Mineriadei '90 o fi avut loc. Cert este ca Miorn Cozma a intrat, apoi, in panica, nestiind ce metoda sa adopte pentru a-i trimite acasa pe minerii pe care-i manevra. Intr-un tarziu, vorbindu-le, i-a sfatuit pe ortacii Vaii Jiului sa se urce in autobuze si sa plece spre casele lor. Prima arestare a lui Cozma In 10 ianuarie 1997, Miron Cozma a fost arestat. El a fost eliberat, dupa o condamnare de 1,6 ani de inchisoare pentru tulburarea linistii publice si ultraj la bunele moravuri, in 8 iulie 1998. Dua ce a parasit arestul IGP, Cozma a facut cateva declaratii stupefiante in fata ortacilor lui: Cei care au crezut ca daca m-au tinut inchis m-au facut mai mic, mai umil se inseala (...) Cei care conduc sunt academicieni dar le lipseste academia vietii pe care noi o avem - scoala vietii. Sa stiti ca spiritul lui Cozma s-a intors in Valea Jiului". Tentativa de lovitura de stat A urmat mineriada "Costesti-Stoenesti". Alte ciocniri furtunoase in care Guvernul Radu Vasile a fost nevoit sa faca ceea ce a ramas in istoria postdecembrista drept "Pactul de la Cozia". Cozma a fost greu depistat si arestat. El ameninta, de pe treptele Companiei Nationale a Huilei, in februarie 1999, ca nu exclude revenirea minerilor la Bucuresti, ca semn de protest fata de decizia Curtii Supreme de Justitie care l-a condamnat la 18 ani inchisoare. Interesant este ca, in 1998, Miron Cozma a comparut in fata instantei, fiind audiat in procesul intentat de prefectul de Valcea, Nicolae Curcaneanu, pentru ultraj cu violenta, si a spus ca minerii au fost pasnici la Costesti. "Daca l-as fi lovit cu palma mea grea de miner de cariera, Curcaneanu era si acum pe un pat de spital!". Dar, el a explicat si tactica pe care a avut-o acolo, dezvaluind ca, personal, a organizat din punct de vedere tactic marsul ortacilor spre Capitala. "Am hotarat sa impart minerii in patru grupe, una urmand sa atace din fata, doua din lateral, iar ultima din spate! In plus, ne-am miscat cu rapiditate, fiind sprijiniti si de localnici". Astfel a fost explicata capitularea rusinoasa a jandarmilor. Ba a mai afirmat si ca localnicii au presarat teroarea la Costesti si nu minerii. Pentru Costesti si Stoenesti, avocatii lui Cozma si a liderilor Romeo Beja, Dorin Lois si Stelian Casapu erau platiti la acea vreme de catre Liga Sindicatelor Miniere cu suma de 9000 de dolari si, respectiv, 3000 de dolari. In ce priveste dosarul pe care-l avea cu ziaristul Gigi Nicolau de la "Academia Catavencu" pentru vatamare corporala si insulta, el primise de la prima instanta, cea pitesteana, cinci ani de inchisoare si despagubiri de 170.000 lei. Inchisoarea In decembrie 1999, Miron Cozma a fost adus din detentia de la Rahova, pentru prima oara, ca sa fie audiat la Parchetul General in dosarul Mineriadei '90, la Parchetul General. Unde a fost intrebat cine este responsabil de transformarea lor in politie politica. In noiembrie 1999, in timpul procesului de la Curtea de Apel, care privea latura civila a mineriadei din septembrie 19991, Cozma a trecut la atacarea demnitarilor lui Iliescu. "Nu trebuie sa platesc eu ceea ce au furat altii! Nici un miner nu a intrat in cladirea Parlamentului sau a Guvernului, in acele zile din septembrie '91. Acum, mi se imputa mie ca as fi pus mana pe cesti de cafea, covoare persane, scrumiere, sau mobilier de birou. Ei, demnitarii lui Iliescu, au furat si au dus totul acasa! Nu ma judecati pe mine! Prindeti hotii si condamnati-i!" Dupa putin timp, instanta s-a pronuntat asupra acestei laturi condamandu-i pe Miron Cozma si pe un fost ofiter MApN, Silviu Octavian Popescu, la patru miliarde de lei despagubiri si sechestru asigurator pe bunurile acestora. A urmat si ancheta din dosarul "Costesti". Ministerul de Interne s-a constituit parte civila in dosar cu suma de un miliard de lei. Au fost audieri si para-audieri, precum si cercetari de firme care au asigurat transportul minerilor catre Bucuresti. Sub invinuire au fost pusi mai multi "locotenenti" ai lui Cozma. Spre sfarsitul anului 1999, ortacii incep sa bata pela usile liderilor politici pentru a cere eliberarea lui Miron Cozma prin gratiere. Avocatul acestuia, Viorel Dumitrescu afirma, pe atunci, ca "actuala putere (n.red.-regimul Constantinescu) nu l-a agreat nici pe Cozma, nici mineriadele, din aceasta cauza recursul in anulare promovat la Procurorul General al Romaniei neavand sanse de aprobare. "Unica sansa pentru Cozma ar fi ca stanga sa ajunga la putere", declara Dumitrescu. La finele anului 1999, avocatul Dumitrescu solicita, pentru prima data, Presedintelui Romaniei, in numele lui Miron Cozma, gratierea acestuia. Constantinescu a respins-o. Miron Cozma si-a petrecut in celula sase ani. In acest timp, Ion Iliescu a apreciat, la cererile de gratiere inaintate pentru Miron Cozma, ca nu e momentul sa semneze un astfel de act. In cursul anului 2004 au fost facute doua astfel de cereri. La care s-a primit aviz negativ din partea Ministerului Justitiei. In urma cu doua zile, Ion Iliescu nu a socotit necesar sa ceara acest aviz. Miron Cozma e liber. Dar, el are deasupra capului securea evenimentelor celorlalte mineriade care nu au fost cercetate si pentru care nu a fost judecat. Exceptand Mineriada din septembrie 1991 si cea de la Stoenesti unde a primit o pedeapsa de 7 ani.

Adina ANGHELESCU