Fara sa anunte cu prea mult entuziasm presa despre intentia lui, dar informandu-i pe multi dintre cineasti, Centrul National al Cinematografiei (CNC) a organizat ieri o conferinta de presa, ca raspuns la acuzatiile aduse saptamana trecuta de Asociatia Cineastilor in legatura cu suplimentarea finantarilor pentru film de anul acesta. Dupa un soi de bilant al activitatii CNC pe 2004 si in general, din 2001 incoace, de cand exista un concurs de proiecte, presedintele Centrului, Decebal Mitulescu, a incercat sa clarifice punctele nevralgice incriminate recent de semnatarii protestului contra acordarii de bani pentru un supliment de 10 filme de pe lista comisiei din aceasta vara. Nu s-au dat bani in plus pentru scurt-metraje pentru ca legea permite jonglerii cu minimul de 15% din finantari destinat acestor productii ("Legea prevede si exceptii"), iar "lucrurile spectaculoase se produc in lung-metraje", lista celor 10 filme nu era "de rezerva", comisia de selectie desemnase 20 de proiecte castigatoare, dar numai 10 finantate (s-ar fi recurs la celelalte fie daca apareau bani in plus, ceea ce s-a intamplat, fie daca vreuna din primele 10 pelicule nu mai putea fi produsa, de altfel doar patru dintre castigatori au venit pana acum sa incheie contractele la comisia de finante), clasamentul care-l avea plasat pe locul 13 pe Nicolae Corjos si pe 21 pe Napoleon Helmis (scenarist, Corneliu Vadim Tudor) era o "lista tehnica" avand calcule gresite, iar cineva "a tinut-o cu premeditare din 29 iulie" pana acum, si-n general cu o lege a cinematografiei atat de disponibila la concesii, exceptii si interpretari, e foarte greu de stabilit o limita a ilegalitatii. Doi dintre semnatarii protestului initiat de Asociatia Cineastilor, regizorul si producatorul Catalin Mitulescu si producatorul Vlad Paunescu (de la Castel Film) erau si ei prezenti la conferinta, la fel unul din membrii comisiei de selectie din iulie, operatorul Florin Mihailescu, de asemenea Sergiu Nicolaescu, Nicolae Margineanu, Radu Gabrea, Lucian Georgescu, discutia ajungand sa-l excluda cu totul pe presedintele CNC si sa se ocupe de sordide amanunte personale. A influentat faptul ca Cristi Puiu era atunci presedintele Asociatiei Cineastilor decizia ministrului Theodorescu de a-i acorda finantarea pentru filmul "picat" in selectia CNC? Cati dintre semnatarii protestului sunt urmasii unor nomenclaturisti ai televiziunii de dinainte de '89? Tinerii cineasti se folosesc de imaginea atacabila a fostului senator Nicolaescu ca sa iasa in fata, urmaresc sa ia puterea facand politica etc. Mult, dar prost Dupa Sergiu Nicolaescu ("Indiferent ce sunt, inginer, regizor sau senator, eu am principii."), in arta nu trebuie facute discriminari intre tineri si consacrati, iar Decebal Mitulescu e uimit de reactia virulenta a tinerilor cineasti, cu care era in relatii bune, de vreme ce au fost sprijinite atatea debuturi, in vreme ce Radu Gabrea crede ca scandalul risca sa duca la desfiintarea fondului cinematografiei (alimentat, trebuie spus, dintr-o taxa pe publicitate si din timbrul cinematografic, procent virat fondului din pretul fiecarui bilet platit de un spectator). Pentru majoritatea celor veniti la intalnirea de la CNC, faptul ca acum se fac 20 de filme, fata de doua, inainte de 2001, e un lucru benefic in sine, care ar trebui sa bucure pe toata lumea, fiindca asa se construieste o cinematografie. Cum o analiza programatica a ceea ce se intampla cu un film "creditat" de CNC (intre ghilimele, caci la Centru nu ajung niciodata banii inapoi, ci, la schimb, doar negativul) dupa ce e produs nu exista, ar fi acum momentul ca toti cei implicati in procesul de finantare a proiectelor sa-si aduca aminte sau sa vada pentru prima data pe ce s-au dus banii in ultimii trei ani. Precizam ca s-au tinut concursuri de proiecte la CNC in 2001, 2003 si vara lui 2004. Doar proiectele finantate in 2001 au fost finalizate in totalitate pana acum. Sesiunea 2001 "Turnul din Pisa", produs de Filmex, scenariul D.R. Popescu, regia Serban Marinescu. Cu o buna prestatie a Ioanei Flora, in postura de acuzata inocenta pentru crima, exploatare a unei spoieli de glamour (cu Gheorghe Visu, asasin cinic, in prim-plan) si nimic altceva (poate doar amanuntul picant ca s-a filmat si in penitenciarul de maxima securitate Rahova, ca locatie pentru scenele de inchisoare cu trei pramatii la varsta senectutii induiosate pana la neverosimil de ingerul de femeie jucat de Flora); a pacalit totusi in jur de 16.000 de spectatori. "Binecuvantata fii, inchisoare", produs de Ager Film, scenariul N.V. Grossu, regia Nicolae Margineanu. A luat premii (la Montreal etc.) si aparticipat la mai multe festivaluri. Exploreaza tema experientei carcerale in comunism ca initiere religioasa, pornind de la o marturie reala. O are in rolul principal, dupa o lunga pauza, pe Maria Ploae. Nu a fost primit bine de critica locala (exces de estetism, printre altele). A avut circa 6000 de spectatori in Romania. "Ce lume vesela", produs tot de Ager Film, scenariul si regia Malvina Ursianu. Cu Tamara Cretulescu su Florin Piersic jr., la primul rol principal in film. Povestea unei gratioase intre doua varste, care porneste o aventura cu un pictor mult mai tanar decat ea (si foarte curtat de alte frumuseti, printre care una interpretata de Tania Popa) si se desparte de el cand ramane insarcinata (pastreaza copilul). Muzica suava, cadre cuminti, atmosfera de telenovela fara vlaga, si 2000 de privitori (Ursianu, care nu mai facuse film de mult timp, a fost pe cat posibil crutata de criticii din generatia ei, dar si asa reticentele au fost mari). "Tancul", produs de Atlantic Film, scenariul Horia Patrascu, regia Andrei Enache (debut). Proiectat prima data, pe beta, la festivalul de film de la Cluj din 2003, e candidatul la premiul pentru cea mai dramatica ratare cinematografica a anului trecut. Scenariul avea potential (Patrascu e autorul "Reconstituirii" facute de Lucian Pintilie) - e povestea unui tanar, proprietar de crasma intr-un sat, care se trezeste intr-o buna dimineata cu un tanc in curte. Filmul propriu-zis e insa total incoerent, intr-un talmes-balmes de clisee recente (nunti, inmormantari, botezuri pitoresti, carute la concurenta cu masini de ultima ora, plus inevitabilul prost al satului) intr-o caricatura grotesca ce pierde pe drum ideea initiala. Sub 1000 de spectatori si pana si regizorul spera sa uite ca l-a facut vreodata. "Milionari de weekend", produs de Total Prefessional Records, scenariul de Mihail Sebastian Arghiropol si Catalin Saizescu (dupa o idee de Geo Saizescu si Tudor Popescu), regia Catalin Saizescu (debut). O comedie decenta, care-a avut premiera de curand si a si disparut, aproape, din cinematografe. Cu Tudor Chirila, Vitalie Bantas, Maria Dinulescu si tezaurul romanesc de la Moscova in prim-plan, o geanta cu milioane si tot soiul de aventuri politiste (si aici, clisee exotice, rusi, arabi, politisti romani, nu e totusi un dezastru pentru un debutant). "Maria", produs de Artis Film, scenariul Calin Netzer si G. Mihic, regia Calin Netzer (film de debut). Cel mai laudat film al acestui lot, detinator al unor premii importante, a lansat-o cu focuri de artificii pe Diana Dumbrava in lumea buna a cinematografului. O mama de familie, al carei barbat (Serban Ionescu) trebuie sa paraseasca orasul ca sa scape de parnaie, ajunge sa se prostitueze ca sa-si poata intretine numeroasa familie traitoare intr-o singura camera. E bine filmat (ceva rar, s-ar zice, pe la noi), scenariul e bine construit, dar exploateaza aceleasi locuri comune preferate ale cinematografiei recente, cu avantajul exotismului pentru strainatate: oameni care-si dau foc la manifestatii, curvele de nevoie (pitoresti de altfel, Magda Catone si Rona Hartner), televiziunea care invadeaza viata privata de dragul audientei etc. "Dulcea sauna a mortii", produs de Teriba Film, scenariul Petre Salcudeanu, regia Andrei Blaier. Romanul lui Salcudeanu era oricum slab, devenit film isi lasa privitorul si fara sansa de a sari cateva pagini. Un puscarias pe termen lung (Gheorghe Dinica) e pus sa omoare un pusti care stie prea multe, ceea ce nu se poate spune despre spectator, pentru care jumatate din informatiile esentiale sunt imposibil de recuperat, inlocuite fiind de scene cand onirice, cand masturbatorii. 5000 de spectatori. "Raport despre starea natiunii", produs de Temple Film, scenariul si regia Ioan Carmazan. Cu Emil Hostina si Irina Dinescu, doi actori tineri, talentati si plini de bunavointa, dar un film fara poveste (sau cu resturi dintr-un lait-motiv al tranzitiei, cu clasicul reporter care vrea sa afle adevarul si gaseste toate usile inchise - in afara de cea a dragostei, care-si pierde inocenta in lupta contra unui sistem dominat de securisti si fosti activisti, inca la putere). Vreo 2000 de spectatori, dar plimbat la centrele culturale romanesti din strainatate. Sesiunea 2003 Unele dintre filme sunt in productie sau post-productie, altele n-au avut inca premiera, si altele nu se mai fac. Dintre cele care-au ajuns pe marile ecrane: "Damen Tango", produs de Castel Film, scenariul Radu F. Alexandru, regia Dinu Tanase. Cu Maia Morgenstern, Andreea Bibiri, Mihai Calin, Horatiu Malaele. Scenariul, existent si in varianta piesa de teatru, transpus tale quale pe pelicula (doctorita parasita de barbat pentru o studenta pe care ea o adusese in casa, se razbuna), fara nici un control al actorilor, lipsit de atmosfera, miza, constructie. A disparut de pe ecrane repede, cu 4000 de spectatori. "Orient Express", produs de Ro De Film, scenariul Ioan Carmazan si Corneliu Dragomirescu, regia Sergiu Nicolaescu. Un nobil onorabil detinator de conac, pedigree si trecut glorios (jucat de Nicolaescu insusi), care-si retraieste tineretea (in pielea lui Dan Bittman, care nu straluceste ca actor). S-a scris mult despre el, nimic de bine. Costisitor si incoerent inca din scenariu, dar cu multi spectatori (46.000), caci a fost distribuit de MediaPro. "Italiencele", produs tot de Ro De Film, scenariul si regia Napoleon Helmis (debut). Cu Ana Ularu si Mara Nicolescu, doua surori de la tara ajunse victime ale traficului de carne vie. Vlad Zamfirescu, foarte bun in rolul lui de racolator. Locuri comune, politai, primari si peisaje pitoresti din satul romanesc. 9000 despectatori. "Magnatul", produs de MDV Film, scenariul Bogdan Ficeac, regia Serban Marinescu. Dorel Visan peripatetizeaza cu el insusi, in postura unui om de afaceri onest, ajuns la mana "oamenilor rai". Emotii politice, un candidat la Presedintie (eternul Dinica), parabole si impresia ca oamenii astia n-au inteles nimic din povestea lui Mihai Erbasu. 5000 de spectatori, e inca in cinematografe. Iar lista ar putea, din pacate, continua. Caci cu astfel de filme construim de patru ani cinematografia romaneasca a secolului XXI.

Iulia Popovici