De la prima ispitire in Paradis, el a recurs la acelasi unic artificiu: sa-l faca pe om sa creada ca el nu e raspunzator, ca nu exista Judecator, ca Legea e indoielnica, ca nu se va afla si ca, de altfel, odata ce lovitura va fi reusit, omul va fi Dumnezeu insusi, deci stapan sa fixeze Binele si Raul dupa voia lui.
Secretul singurei increderi care sa nu fie o iluzie consta in simpla certitudine ca noi nu suntem zei si ca nu suntem Dumnezeu. Caci atunci totul nu depinde de noi! Principiul si sfarsitul Ordinii, suma ei, sensul final sunt toate in mainile lui Dumnezeu, Care este Binele. Daca, dimpotriva, totul ar fi in manile noastre, cum incearca sa ne convinga sarpele, totul ar fi curand sfaramat si in mainile diavolului. Daca noi am fi dumnezei, n-ar mai fi speranta; catastrofa ar fi opera noastra, a tuturor, esecul zeilor ar fi confirmat, putinta lor de a gresi demonstrata fara recurs.