ZIUA: Cum apreciati participarea minoritatilor la alegeri si care considerati ca ar fi lectiile invatate dupa alegeri? Cristian Jura: Cred ca a existat un interes deosebit al minoritatilor pentru aceste alegeri, poate chiar mai mult decat in anii trecuti, si ca dovada avem mai multe organizatii care reprezinta aceeasi minoritate, si care au intrat in cursa electorala pentru ocuparea locului din Camera Deputatilor. As putea sa-i amintesc pe romi unde doua organizatii au participat la cursa electorala, turcii, croatii, polonezii, italienii, tatarii turco-musulmani - cate doua. La bulgari, macedoneni sunt chiar trei organizatii. Mi se pare interesant, si trebuie sa vedem care sunt cauzele care au dus la aparitia acestor organizatii. Si cred ca aceste cauze au o natura care tine de organizarea interna a minoritatii respective si sunt asociatii ale minoritatilor nationale care, sa spunem, au un sistem unic de organizare, cum intalnim in cazul germanilor sau al Federatiei Comunitatilor Evreiesti unde este foarte putin probabil ca cineva sa infiinteze o alta organizatie care sa intre in conflict cu cea care exista deja, si avem pe de alta parte organizatii unde ar putea exista nemultumiri in ce priveste activitatea din ultimii patru ani a celor ce au fost in Parlament. Si aceste nemultumiri se manifesta, evident, foarte simplu, in procesul democratic prin aparitia unei noi organizatii care intra in competitie cu vechea organizatie si care doreste, poate, sa gestioneze mai bine fondurile si interesele comunitatii respective. De asemenea, putem sa vorbim la un moment dat de o anumita alternanta in Camera Deputatilor, cum este cazul bulgarilor, unde la fiecare patru ani organizatia anterioara o inlocuieste pe cealalta. In acest an, avem trei organizatii, si nu doua ale bulgarilor. Organizatiile minoritatilor nationale sunt interesate sa fie reprezentate la nivel parlamentar, datorita vizibilitatii mult mai mari pe care o au. Si, nu trebuie sa uitam ca in sistemul legislativ actual din Romania organizatiile care sunt reprezentate in Parlament, automat devin membre ale Consiliului Minoritatilor Nationale, iar banii pe care Guvernul Romaniei ii aloca minoritatilor se distribuie organizatiilor prezente in Consiliul Minoritatilor. Asadar, am putea sa spunem ca exista un dublu interes: pe de o parte, avem de-a face cu un interes politic, de a fi prezente in Camera Deputatilor, unde fiecare deputat poate avea sau nu o activitate legislativa, poate propune proiecte de legi care intereseaza minoritatea respectiva, de asemenea, se pot interesa mai bine de educatia minoritatii respective, de programele culturale ale minoritatii respective si, mai mult decat atat, un interes financiar este evident. Pentru ca fiecare din aceste organizatii, in conformitate cu prevederile legale, poate intretine si poate avea un sediu sau chiar mai multe, functionale, in functie de raspandirea membrilor minoritatii respective. Cred ca interesul este foarte mare pentru aceste alegeri. Pe de alta parte, in Romania putem spune ca am trecut de faza votului strict etnic. Daca luam si vedem alegerile locale, ne confruntam cu trei sau patru situatii diferite. Avem situatii in care romanii - sau majoritarii - si-au ales o echipa care apartine unei alte minoritati, si s-a intamplat la Jimbolia, unde primarul este maghiar, la Sibiu este cazul deja celebru al lui Klaus Johannis. De asemenea, avem o a doua situatie, unde cu toate ca minoritarii erau intr-un numar destul de mare nu si-au ales reprezentantul minoritatii respective. Si este un aspect care din nou mi se pare interesant. Au preferat sa aleaga un reprezentant al unei alte minoritati sau chiar un roman care sa le reprezinte interesele pentru urmatoarea perioada de patru ani. Si, cred ca mai exista si o a treia situatie, in care s-a produs un fel de ruptura si o anumita minoritate nu a ales neaparat nici din randul minoritatii, ci din randul unei alteia, o persoana care sa le reprezinte interesele. Acestea sunt cele trei mari cazuri cu care ne confruntam, profilul alegerilor. Dar trebuie remarcat ca toate persoanele apartinand minoritatilor nationale sunt cetateni romani si, avand in vedere acest lucru au voie sa aleaga si sa isi exprime votul in conformitate cu constiinta pe care fiecare o are cand ajunge la urna. ZIUA: Ce proiecte va mai avea DRI pana la sfarsitul acestui an? C.J.: Evenimentul principal va fi legat de Ziua Minoritatilor Nationale, din 18 decembrie. Inca de la inceputul anului am programat bugetul incluzand acest eveniment si, in aceasta perioada interesanta, cand se organizeaza alegerile (interviul a fost realizat cu doua zile inainte de alegeri - n.red.), interesul pentru organizarea de seminarii a scazut destul de mult. Si, am hotarat ca, dupa ce vom avea rezultatele finale ale votului, DRI, cu ocazia Zilei Minoritatilor Nationale va organiza o intalnire cu noii reprezentanti ai minoritatilor din Parlament. Vom vedea cate minoritati sunt prezente in legislativ, daca au ramas aceleasi, aceleasi organizatii, si vom avea un prim contact oficial cu toti cei care vor fi in Parlament. Volum cu legislatia minoritara Un alt eveniment va fi publicarea unui volum cu toate prevederile legale din legislatia interna, cu privire la minoritati. Asteptam si rezultatul alegerilor cu privire la Camera Deputatilor si Senat si o vom completa. Va fi un document care va surprinde exact toate prevederile, rezultatele alegerilor locale, generale. ZIUA: Preconizati o schimbare a legislatiei privind minoritatile in functie de rezultatul votului? C.J.: DRI a demarat inca de la inceputul anului diferite actiuni cu privire la adoptarea unei legi a minoritatilor nationale. Dar, aceste eforturi urmeaza sa se concretizeze de-abia anul viitor. Nu trebuie sa uitam ca este o lege pentru minoritatile nationale din Romania si minoritatile sunt cele care trebuie sa contribuie la elaborarea ei. Nu putem sa facem noi o lege pentru ele si minoritatile sa nu cunoasca continutul legii respective. De asemenea, am incercat si o deztelenire a terenului in ce priveste prevederile legale referitoare la minoritati. Nu trebuie sa uitam ca Romania este semnatara si a ratificat o conventie foarte importanta, cum este Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale. Si, datorita faptului ca acest document a fost ratificat si de catre Romania, se aplica in dreptul intern. La elaborarea proiectului de lege a minoritatilor am reusit sa obtinem si sprijinul Consiliului Europei pentru a elabora o astfel de initiativa. Am organizat si o serie de intalniri cu reprezentanti ai minoritatilor nationale. Si eu cred ca la inceputul anului viitor sau in prima parte a anului viitor sa finalizam acest proiect de lege. Discutiile au fost multiple, legate in special de prevederi care se gasesc in Conventia-cadru - daca ar trebui preluate si puse intr-o lege. Au fost discutii care pledau pentru o adunare a tuturor prevederilor legate de minoritati din legislatie si puse intr-o singura lege. Nu trebuie sa uitam ca exista si in Camera Deputatilor si Senat un motor destul de puternic ce a promovat o legislatie referitoare la minoritati si depinde foarte mult de rezultatul alegerilor sa vedem daca acest motor se pierde sau se mentine.

A consemnat Ana DINESCU