Divergentele privind reformarea serviciilor secrete americane s-au amplificat recent, cand un grup de republicani a blocat in Congres un proiect de lege destinat sa sporeasca protectia SUA fata de terorism. Una dintre cele mai importante prevederi, recomandata de Comisia de ancheta asupra atentatelor de la 11 septembrie 2001, este crearea postului de "director national pentru informatii", care va coordona toate agentiile din domeniu. "New York Times" l-a indicat pe secretarul Apararii, Donald Rumsfeld, drept personajul din umbra care a instrumentat blocarea proiectului, situandu-se astfel in opozitie fata de presedintele George W. Bush. Rumsfeld a infirmat categoric acuzatia, spunand ca impartaseste suta la suta punctul de vedere al administratiei de la Washington. Dincolo de declaratiile publice, este limpede ca Pentagonul nu suporta sa stea cu mainile incrucisate cand se pune problema ca bugetul serviciilor secrete, pe care in prezent il controleaza in proportie de 80 la suta, sa ajunga la mana directorului national pentru informatii, care ar urma sa primeasca atributiuni bugetare extinse. Sumele aflate in joc sunt fabuloase, bugetul pentru informatii atingand circa 40 de miliarde de dolari anual. Incercand sa puna capat crizei, Casa Alba a declarat ca presedintele George W. Bush isi mentine sprijinul fata de lege, ba mai mult, administratia se implica in negocieri asupra textului, astfel incat sa se ajunga la un compromis. "Presedintele crede in continuare ca se impune crearea postului de director national pentru informatii, care sa aiba control total asupra bugetului", a declarat Claire Buchan, o purtatoare de cuvant a lui Bush. Pe fondul acestor dispute privind noua lege a serviciilor secrete, Casa Alba a dezvaluit o serie de masuri adoptate recent de catre presedinte pentru eficientizarea agentiilor de informatii. Printre altele, noul sef al CIA, Porter Goss, a primit dispozitie sa sporeasca numarul de analisti si agenti ai diviziilor secrete cu 50 la suta. O crestere similara este prevazuta si in ceea ce ii priveste pe lingvistii specializati "in limbi esentiale misiunilor" agentiei. Generalul Myers nu cedeaza Daca Rumsfeld s-a grabit sa-si declare atasamentul fata de politica administratiei, adjunctul sau de la Pentagon, generalul Richard B. Myers, seful Statului major inter-arme, si-a declarat fara menajamente opozitia fata de orice tentativa de a-i sufla de sub nas Pentagonului ditamai bugetul pentru serviciile secrete. Declaratia a starnit protestele unor membri ai Congresului, care au acuzat Pentagonul ca urmareste blocarea unei legi deja aprobate de presedintele Bush si de vice-presedintele Cheney. Republicanul Christopher Shays, membru al Camerei Reprezentantilor, a criticat opozitia "fatisa" a lui Rumsfeld fata de proiect. Secretarul Apararii a argumentat, insa, ca pozitia sa initiala, in care intr-adevar se opunea actului normativ, fusese luata cu mult inainte ca presedintele sa-si stabileasca punctul de vedere referitor la reformarea serviciilor secrete. In concluzie, Rumsfeld a subliniat ca nu a fost in nici un moment "pe alta lungime de unda" decat seful Casei Albe. El a explicat: "Impartasesc opinia presedintelui. Altfel, nu as avea ce cauta in administratie." Vizibil iritat de criticile aparute in presa, secretarul Apararii a tinut sa precizeze: "New York Times se inseala. La fel ca si toti membrii Congresului care sustin ca as fi avut o opozitie fatisa fata de proiectul de lege, pentru ca, atunci cand m-am impotrivit, acesta nu exista in forma actuala, iar presedintele nu-si formulase inca o opinie." Rumsfeld a adaugat, insa, ca este posibil ca punctul de vedere al presedintelui sa se transforme, in paralel cu modificarile pe care le va suferi textul de lege in urma negocierilor dintre Camera si Senat. Lucrurile au ramas neclare saptamana trecuta, cand legislativul a plecat in vacanta de Thanksgiving (Ziua Recunostintei). Noi dezbateri sunt asteptate din 6 decembrie. Hunter si Sensenbrenner, republicanii disidenti Impasul a fost provocat de divergentele dintre Senat si doi republicani din Camera care au ridicat obiectii asupra textului, James Sensenbrenner si Duncan Hunter. Hunter, presedintele Comisiei Fortelor Armate din Camera Reprezentantilor, al carui fiu a luptat in Irak, este ingrijorat ca "reforma propusa ar pune in pericol fortele americane pe teren, care utilizeaza in timp real informatii pentru operatiunile din Irak si Afganistan", a declarat purtatorul de cuvant al Camerei, Dennis Hastert. Hunter, un apropiat al secretarului Apararii, se teme ca schimbarile prevazute de noua lege ar antrena pierderea controlului exercitat de Pentagon asupra comunitatii de informatii. El nu este dispus sa faca compromisuri. "Nu este vorba de protejarea teritoriului, ci a trupelor", a declarat acesta. "Sigur, toata lumea se gandeste la securitatea militarilor, dar actualul text de lege a reformei serviciilor secrete afecteaza transferul de informatii in timp real catre trupele noastre", si-a explicat el opozitia. Hunter a invocat temerile Pentagonului privind izbucnirea unui posibil conflict intre CIA si comandantii militari. Pe de alta parte, Sensenbrenner cere ca legea sa-i impiedice pe imigrantii ilegali sa obtina un permis de conducere, asa cum s-a intamplat in cazul unora dintre teroristii de la 11 septembrie 2001. "Cei 19 criminali de la 11 septembrie au obtinut in mod legal 63 de permise de conducere", a declarat Sensenbrenner pentru ABC News. El a explicat: "Daca nu reusim sa reparam aceasta grava problema privind eliberarea permiselor de conducere, nu vom fi nici acum capabili sa asiguram prevenirea unor atacuri de tipul celor de la 11 septembrie." Senatorul Lieberman s-a grabit sa-l contrazica, aratand ca o legislatie mai aspra privind eliberarea permiselor de conducere nu ar fi fost de natura sa previna atentatele. Diferente flagrante intre variantele Senatului si Camerei Dupa un an si jumatate de cercetari, Comisia de investigare a atentatelor de la 11 septembrie 2001 a recomandat crearea unui post national de director al informatiilor, care sa gestioneze bugetele CIA si ale celorlalte agentii de informatii americane, inclusiv cele din Pentagon. Legislativul a trecut imediat la redactarea proiectului de lege, dar textele din Senat si Camera difera semnificativ. In varianta Senatului, noul director national pentru informatii trebuie sa stranga sub o singura umbrela serviciile secrete americane si sa elimine tensiunile existente intre unele servicii, cum sunt cele dintre CIA si FBI. Textul Camerei insa ii da noului director national al serviciilor secrete mai putina putere, lasand practic intacta autoritatea Pentagonului in privinta controlului informatiilor. Bush, somat sa faca presiuni asupra "disidentilor" republicani In Congres, spiritele sunt din ce in ce mai incinse, democratii si republicanii cerandu-i presedintelui sa faca presiuni pentru a se ajunge la un compromis in privinta textului de lege. Senatorul democrat Barbara Boxer sustine ca nu mai exista motive pentru blocarea legii: "Presedintele spune ca dispune de capital politic. Practic, controleaza Congresul." Senatorul republican Pat Roberts crede ca a sosit momentul ca Bush sa faca presiuni asupra "disidentilor" republicani. "Administratia trebuie sa aiba o pozitie comuna in aceasta chestiune", a declarat acesta pentru CNN. Dincolo de presiuni insa, republicanii Duncan Hunter si James Sensenbrenner din Camera Reprezentantilor nu par sa aiba de gand sa faca mult asteptatul compromis, cu toate ca presedintele Comisiei de investigare a atentatelor de la 11 septembrie 2001, fostul guvernator de New Jersey, Thomas Kean, i-a asigurat ca pretentiile lor ar putea fi rezolvate prin dezbateri ulterioare. Si Kean i-a cerut presedintelui sa faca mai multe presiuni asupra republicanilor "rebeli". Senatoarea Susan Collins, negociatorul sef al republicanilor din Senat, este optimista, ea anuntand ca proiectul se bucura de o larga sustinere din ambele parti. Collins a declarat pentru Fox News ca legea nu-i va pune in pericol pe militarii din Irak, Afganistan sau din orice alt colt al lumii. "Adevarul este ca nici o prevedere a legii nu afecteaza operatiunile militare sau viteza de reactie a trupelor", a apreciat ea. Collins invoca si pozitia favorabila abordata de secretarul de Stat Colin Powell, care apreciaza ca legea va imbunatati accesul la informatii al trupelor. O pozitie similara a fost adoptata si de catre vice-presedintele Statelor Unite, Dick Cheney. Daca nu se ajunge la un compromis pana la sfarsitul anului, dezbaterile vor fi reluate de la zero anul viitor, odata cu investirea noului Congres. Vice-presedintele Comisiei 11 septembrie, Lee Hamilton, avertizeaza ca in aceste conditii, Congresul rateaza sansa de a reforma serviciile secrete, care ar ramane la nivelul, greu de admis acum, de dinainte de atentatele teroriste, iar situatia ar putea sa ramana neschimbata inca cel putin sase luni.

Ioana RADUS