Ion Bogdan LEFTER 

28 noiembrie 2004 - ziua votului pentru parlamentare si preziden-tiale. Cursa stransa. Atmosfera tensio-nata. Suspiciuni de frauda. Cerere de anulare a scrutinului. Blocaj politic. Pe scurt spus, telegrafic, cam asa se prezinta situatia din Romania momentului. Cum am ajuns aici? De ce se intampla asemenea lucruri intr-o tara care, dupa prabusirea regimului comunist, cu aproape cincisprezece ani in urma, a avansat mult pe drumul democratiei? O tara deja membra a Aliantei Nord-Atlantice si pe punctul de a intra in Uniunea Europeana. As propune urmatorul raspuns general la aceste intrebari: Romania a ajuns la blocajul politic de astazi nu direct din cauza incompletei - chiar daca avansatei - sale democratizari (probleme de diverse feluri existand si in statele primite inaintea noastra in Comunitatea Continentala), ci pentru ca alegerile de acum, atat de stranse, au creat conditiile in care minusurile in materie de comportament public par sa decida rezultatul unui scrutin cu efecte importante asupra tarii timp de patru-cinci ani. In alte imprejurari, de pilda la alegerile din 1996 si din 2000, dar nu numai cu ocazia scrutinurilor populare, imperfectiunile functionarii democratice a sistemului n-au jucat un rol atat de hotarator, incat toata lumea, si observatorii interni, si cei internationali, au putut pune diagnostice pozitive, fie si cu mentionarea unor "neajunsuri". De asta data - insa - "neajunsurile" ar putea transa competitia politica, ceea ce e inacceptabil. Iata si rezumatul "neajunsurilor": Comportament cu inclinatii abuzive al partidului aflat la putere: el respecta regulile jocului democratic pana la un punct, dincolo de care, in forme de cele mai multe ori discrete, invaluite, "oculte" (dar uneori pe fata s-au dat in vileag - vezi stenogramele!), are tendinte autoritare, infiltreaza institutiile independente ale statului si presa, distribuie fonduri guvernamentale pe criterii clientelare etc. Ca urmare, numeroase structuri care ar trebui sa fie impartiale actioneaza ca si cand ar fi subordonate politic. Acum, in foarte multe locuri din tara, acolo unde partidul de guvernamant detine controlul, s-au semnalat comportamente abuzive ale coordonatorilor scrutinului, ale unor membri ai birourilor de circumscriptie electorala s.a.m.d. Politia si Parchetul, care ar trebui sa dea curs plangerilor depuse si sa faca investigatii serioase, nu se mobilizeaza. Biroul Electoral Central, dominat de judecatori numiti de PSD, respinge orice contestatie a Opozitiei. Directoarea Institutului National de Statistica, organism care ar trebui sa fie independent, se arata ostila Aliantei PNL-PD. Si exemplele pot continua. In consecinta, au aparut suspiciuni privitoare la corectitudinea scrutinului, a numararii voturilor si a raportarii rezultatelor. S-au adaugat informatiile - confirmate de catre observatorii independenti si de catre ziaristi, inclusiv straini - privitoare la "turismul electoral", in legatura cu care Alianta liberal-democrata a adus pana la urma si probe, recte liste aditionale pe care sute de nume se repeta, deci aceleasi persoane au votat de mai multe ori. Plus jongleria cu buletinele anulate: explicatiile conform carora ar fi fost vorba de completarea gresita a proceselor verbale de circumscriptie ar putea fi reala, dar eroarea nu e admisibila, din moment ce poate induce suspiciuni asupra corectitudinii alegerilor. Altfel spus, vedem astazi efectul perpetuarii multor "neajunsuri" semnalate de-a lungul ultimilor ani. De cate ori nu s-a vorbit, nu s-a cerut, nu s-a pledat pentru depolitizarea aparatului administrativ sau pentru independenta reala a justitiei? "Neajunsurile" legislatiei electorale au fost - de asemenea - indicate. Apelurile in favoarea libertatii reale a presei s-au indesit in acesti ani, dar cea mai mare parte a canalelor nationale de televiziune, publice ori private, au tinut mai mult decat evident partea actualilor guvernanti. O greutate speciala capata in context anuntul pe care l-a facut Asociatia Pro Democratia dupa scrutinul din 28 noiembrie: ca nu va mai trimite observatori la cel de-al doilea tur de scrutin al prezidentialelor, intrucat, in conditiile unui mare numar de nereguli, participarea Asociatiei e folosita pentru legitimarea procesului de votare. As mai atrage atentia asupra prudentei manifestate de cele doua centre de putere occidentale: Comisia Europeana si Administratia americana. Din cauza neajunsurilor semnalate, nici una nu s-a pronuntat imediat dupa scrutin in sensul recunoasterii rezultatelor anuntate. Ambasada Statelor Unite la Bucuresti s-a marginit sa declare ca urmareste cu mare atentie situatia. In concluzie, Romania a ajuns intr-un blocaj politic cu ocazia alegerilor din 2004 nu ca urmare a precaritatii fundamentale a democratiei sale (mare deosebire fata de situatia din Ucraina, cu care se fac in aceste zile comparatii: acolo s-a trait din 1991 incoace intr-un regim afisat-autoritarist), ci din cauza "micilor" sale imperfectiuni. "Mici", dar grave: si in acest caz, diavolul se ascunde in detalii...