Actul Marii Uniri de la Alba Iulia a avut o insemnatate aparte pentru Biserica, atat pentru cea Ortodoxa, cat si pentru cea greco-catolica. In fata Adunarii Nationale de pe platoul Romanilor Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu s-a imbratisat cu Episcopul ortodox Miron Cristea, pe atunci Episcop de Caransebes, si a spus: "Pe cum ne vedeti azi imbratisati frateste, asa sa ramana imbratisati pe veci toti fratii romani!" Dupa Adunarea Nationala, din 1 Decembrie 1918, delegatia care a prezentat Regelui Ferdinand si Guvernului din Bucuresti, Hotararea de Unire a Ardealului cu Romania a fost constituita din doi greco-catolici, Alexandru Vaida Voievod si Episcopul Iuliu Hossu, si doi ortodocsi, Vasile Goldis si Episcopul Miron Cristea. Toata aceasta armonie si infratire a fost distrusa de comunisti. Unii dintre participantii de frunte la actul istoric de la Alba Iulia, ortodocsi, dar mai ales greco-catolici, au sfarsit in temnitele comuniste. Desfiintarea Bisericii greco-catolice in 1948 a insemnat arestarea arhiereilor acestei biserici si confiscarea bunurilor sale. Sase episcopi greco-catolici s-au stins in puscariile comuniste: Vasile Aftenie al Bucurestiului (+1950) ; Ioan Suciu al Blajului (+1953) ; Traian Frentiu al Oradei (+1952); Titus Livius Chinezu al Bucurestilor (+1955) ; Ioan Balan al Lugojului (+1960) ; Alexandru Rusu al Baii Mari (+1963) ; iar altii au suferit ani de temnita grea si, apoi, de domiciliu fortat. Biserica Ortodoxa Romana (BOR) a avut martirii sai, unii murind in inchisoare, altii la Canal. Acestia sunt: Patriarhul Nicodim Munteanu (+1948), care s-a stins in conditii suspecte, Mitropolitii Irineu Mihalcescu al Moldovei (+1948), Tit Simedrea al Bucovinei (+1971), Efrem Enacescu al Basarabiei (+ 1968), episcopii Nicolae Popovici al Oradei (+1960) sau Grigore Leu al Husilor (+1949). Intaiul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane S-a nascut la 18 iulie 1868, in Toplita. Studiaza la Gimnaziul sasesc din Bistrita (1879-1883), apoi la Liceul graniceresc din Nasaud (1883-1887), la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu (1897-1890) si la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitatii din Budapesta (1891 -1895), unde obtine doctoratul cu o teza despre Viata si opera lui Eminescu (tiparita in limba maghiara, 1895). Preda la Scoala confesionala romaneasca din Orastie (1890 - 1891), fiind hirotonit diacon necasatorit la 30 ianuarie 1900, si un an mai tarziu arhidiacon. Se calugareste la manastirea Hodos Bodrog in 1902, sub numele Miron. La sfarsitul anului 1909 este ales episcop al Caransebesului. Participa la Marea Adunare Nationala de la Alba lulia din 1 Decembrie 1918 si membru al delegatiei romanilor transilvaneni care a prezentat actul Unirii la Bucuresti. Devine membru de onoare al Academiei Romane in 1919. La sfarsitul anului 1919 a fost ales mitropolit primat al Romaniei intregite, iar in ziua urmatoare investit si inscaunat. La 31 Decembrie 1919, episcopul Miron Cristea devenea Mitropolitul Primat al Romaniei. Au fost reinfiintate episcopiile Oradei (1920), Clujului si Armatei (1921), Tomisului, Cetatii Albe si Hotinului (1923). Alaturi de Miron Cristea, au devenit episcopi : Lazar Duma la Arges, Lucian Triteanu la Roman, Justinian Teculescu la Ismail, protopopul de Saliste, Ioan Stoica, la Armata si cel de Brasov, Vasile Saftu, la Ramnic. La Sibiu a devenit mitropolit prof. Nicolae Balan, iar la Cluj episcop Nicolae Ivan. Una din marile impliniri ale Unirii de la 1 Decembrie 1918 a fost construirea catedralei ortodoxe din Alba Iulia, in numai un an si jumatate, avand ca arhitect pe V. G. Stefanescu si pictor pe Costin Petrescu. Ea a fost sfintita la 15 Octombrie 1922 de catre Mitropolitul-Primat Miron Cristea, cu ocazia incoronarii Regelui Ferdinand si a Reginei Maria. La 4 Februarie 1925, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane aproba ridicarea Bisericii noastre la rang de Patriarhie, confirmata prin "Tomos"-ul Patriarhului Ecumenic, din 30 iunie 1925. Inscaunarea primului Patriarh al Romaniei - Miron Cristea - a avut loc la Bucuresti, la sfarsitul anului 1925. S-a ingrijit de organizarea Bisericii ca Patriarhie, de votarea Statutului de organizare si functionare al Bisericii Ortodoxe Romane din 1925, de traducerea si tiparirea Bibliei sinodale din 1936 (in traducerea preotilor profesori Gala Galaction, Vasile Radu si a mitropolitul Nicodim), precum si a unor editii din Noul Testament, a sprijinit tiparirea de carti teologice. In timpul cat a fost Patriarh s-a ridicat actualul palat patriarhal. In plan politic, a facut parte din "Regenta" (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930) si a fost prim-ministru (10 februarie 1938 - 6 martie 1939). S-a stins la 6 martie 1939, la Cannes-Franta, fiind inmormantat in Catedrala patriarhala din Bucuresti.