Domnilor, Semnatarii acestei scrisori deschise sunt profesori universitari si cercetatori romani care lucreaza temporar sau definitiv in strainatate. Urmarim cu interes si in permanenta evenimentele din tara si ne adresam dumneavoastra pentru a ne exprima profunda ingrijorare fata de situatia actuala si mai ales fata de perspectivele cercetarii stiintifice din Romania. (...) In lumea de azi lupta pentru suprematia economica si tehnologica, in care se angajeaza numai marile puteri este dublata de o lupta pentru suprematie intelectuala, in care se inscriu toate statele, indiferent de marime. (...)Romania experimenteaza deja, cu rezultate dezastruoase pentru viata ei economica, lipsa de fundament profesional in luarea deciziilor la toate nivelurile. (...) Romania se condamna la permanentizarea statutului sau de tara din "lumea a III-a" in domenii prioritare ca: sanatate, invatamant, aparare, securitate alimentara, protectia mediului, domenii care depind in mare masura de nivelul cercetarii. In recent aprobata Lege a Cercetarii este subliniat fara drept de apel statutul de prioritate nationala al cercetarii stiintifice. Noi cerem ca acest statut sa devina efectiv, nu doar o afirmatie fara acoperire, ca in prezent. (...) La ora actuala, in Romania, situatia dezastruoasa a cercetarii este oglindita de urmatoarele date concrete: a. Numarul foarte redus de proiecte finantate de Comunitatea Europeana prin Programele Cadru FP5 si FP6. Romania pierde astfel sume importante de bani, deoarece din contributia ei financiara obligatorie la aceste programe europene (acceptata si semnata de Romania) revin sume infime pentru unitatile de cercetare din Romania. Este semnificativ in acest sens faptul ca doar 8,68% din propunerile de proiect din Romania au fost finantate in cadrul FP6, cifra cu mult sub media de 31,58% pentru tarile europene in general. b. Romania aloca in continuare cele mai mici fonduri pentru cercetare dintre statele candidate ale Uniunii Europene (UE). Astfel, Romania a alocat in 2003 doar 0,21% din PIB - procent cu mult scazut fata de anii 1994 - 1995, cand acesta era de 0,68%. Iata ca - in timp ce toate tarile est-europene candidate ori recent acceptate in UE aloca cercetarii si dezvoltarii in jur de 1-2% din PIB-ul lor - Romania micsoreaza ponderea fondurilor alocate cercetarii stiintifice! Mai mult, la conferinta de la Sinaia, oficialitatile au anuntat ca nu va fi respectata conventia dintre UE si Romania, prin care aceasta din urma se angaja sa aloce 1% din PIB pentru cercetare incepand din 2007. Procentul urmeaza sa ajunga anul viitor doar la un modest 0,3%, iar cel de 1%, convenit cu UE va fi atins abia in 2010 - un alt exemplu de obligatie asumata si neindeplinita de catre Romania, intr-un mers continuu si sigur catre pierderea totala a credibilitatii. Oricum, acest procent alocat cercetarii este in dezacord cu legea - pentru ca Legea Cercetarii, prevede ca el trebuie sa fie de 0,8%. c. Intr-un raport intocmit in 2002 de National Science Foundation din SUA, Romania figureaza pe o pozitie sub-mediocra, 46 intre tarile lumii, cu doar 34,2 lucrari stiintifice per milionul de locuitori, in timp ce Iugoslavia este mentionata cu 50,1, (...) Bulgaria cu 100,3, Estonia cu 175, Slovacia cu 190,1, respectiv Slovenia cu 271,3 lucrari per milionul de locuitori. Astfel, Romania contribuie cu numai 0,05% la fluxul principal al stiintei mondiale, comparativ cu Polonia 0,90%, Ungaria 0,40%, (...) Bulgaria 0,22%. d. In perioada 1993 - 2001, numarul salariatilor din cercetare a scazut dramatic, cu 50,7%, numarul total al cercetatorilor din Romania in 2001 fiind de numai 58.453. (...) e. Prin proiectele nationale de cercetare-dezvoltare - categoria celor mai substantiale fonduri de cercetare bugetare - sunt finantate adesea proiecte de cercetare fara valoare sau desuete, ajungandu-se adeseori la ridicol - fie si prin citarea unora din titlurile proiectelor (cateva exemple din Programul CERES, competitia C4-2004: "Inventarierea pietrelor funerare din cimitirul Bellu ortodox", "Menopauza la sobolani" etc.) Recunoastem ca nici o tara, cu exceptia, poate, a unor superputeri, nu-si poate permite sa acopere toate domeniile stiintei. (...) Romania trebuie sa decida: ce si cata cercetare stiintifica poate sa sprijine financiar. Este imperios necesar ca procesul de evaluare a proiectelor de cercetare propuse spre finantare sa fie o data pentru totdeauna asezat pe fundamente sanatoase, sa se bazeze pe criterii obiective de evaluare - in asa fel incat posibilitatea de finantare a non-valorilor sa fie eliminata. (...) De asemenea, se impune dezvoltarea relatiilor cu UE intr-un mod transparent, astfel incat contributia Romaniei la programele stiintifice europene sa fie corecta, sa nu secatuiasca resursele nationale si sa raspunda obiectivelor strategice ale cercetarilor comunitare la care participa. Fata de situatia descrisa mai sus, solicitam de la principalii factori politici sa indice modul CONCRET prin care vor rezolva problemele reale si grave prezentate mai jos - ca semn al responsabilitatii pe care si-o asuma fata de soarta Romaniei in urmatorii 4 ani, si, implicit, fata de viitorul acesteia. (...) Prof. George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, membru de onoare al Academiei Romane (SUA) Prof. Alexandru T. Balaban, membru al Academiei Romane (SUA) Prof. Claude G. MATASA (SUA) Dr. Daniel P. Funeriu (Japonia) Dr. Mihai Barboiu (Franta) Asociatia Ad-Astra Forumul Academic Roman Portalul Independent "Romania libera, in viitor"